Noutaţi

Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Octombrie, a.2025Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Un aeroport din Japonia care a costat 20 de miliarde de dolari se scufundă în mare

Un aeroport din Japonia care a costat 20 de miliarde de dolari se scufundă în mare

Un aeroport care a costat aproximativ 20 de miliarde de dolari se scufundă în apă. Este vorba despre un obiectiv construit pe două insule artificiale din Japonia despre care s-a spus că reprezintă un vârf al ingineriei civile. Viitorul aeroportului internațional este incert deoarece tasarea nu se oprește.

Aeroportul Internațional Kansai (KIX) din Japonia se scufundă în mare, potrivit Express. Construcția care a costat aproximativ 20 de miliarde de dolari este considerată unul dintre cele mai ambițioase proiecte de infrastructură de acest tip. La inaugurarea din 1994 a fost considerat o realizare de referință în ingineria civilă.
Digul uriaș, o soluție tardivă
Aeroportul a fost construit pe două insule artificiale din Golful Osaka, care sunt conectate la continent printr-un pod de 2,1 km. Dar, în ciuda structurilor sale inovatoare impresionante, aeroportul se scufundă în mare. Până în prezent, s-a scufundat la aproximativ 12 metri. Cu toate acestea, continuă să găzduiască zboruri charter către toată Asia.
Inginerii au încercat să salveze aeroportul, dar viitorul său rămâne incert. Inițial, specialiștii au spus că scufundarea se va opri la adâncimea de 4 metri, iar stabilitatea va fi garantată cel puțin 50 de ani. Însă, după doar șase ani de la deschidere, părți din cele două insule artificiale au ajuns deja la pragul de 4 metri, care nu mai asigură protecție împotriva inundațiilor.

Pentru a salva aeroportul și insulele a fost construit un dig uriaș. Aproximativ 117 milioane de lire sterline au fost cheltuite pentru ridicarea digului, deși unii ingineri consideră că acest lucru este prea puțin și prea târziu.

Aeroportul e în renovare
În 2018, taifunul Jebi a lovit Golful Osaka, inundând pista și provocând o întrerupere de două săptămâni a activităților.

Acest incident a determinat modernizări suplimentare, inclusiv ridicarea digului cu încă 2,7 metri pentru a proteja aeroportul împotriva viitoarelor inundații.

Unele predicții consideră că, până în 2056, secțiuni ale insulelor s-ar putea scufunda cu peste patru metri față de nivelul mării.

În total, 25% dintre toți vizitatorii străini din Japonia au intrat în țară anul trecut prin KIX.

În prezent, aeroportul este în curs de renovare. Lucrarea, în valoare de 740 de milioane de dolari, are rolul să crească capacitatea și să consolideze rolul aeroportului de centru regional de transport.

spotmedia.ro

Noutați dupa tema