Noutaţi

Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Octombrie, a.2025Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Studiu: Hainele realizate din poliester reciclat poluează mai mult decât cele din poliester nou

Studiu: Hainele realizate din poliester reciclat poluează mai mult decât cele din poliester nou

Hainele din poliester reciclat, promovate ca soluții ecologice, poluează mai mult decât cele din poliester nou, arată un studiu al unui ONG, transmite AFP.
În timpul spălării, poliesterul reciclat eliberează cu 55% mai multe particule de microplastic decât poliesterul nou, potrivit unui studiu realizat la Universitatea Șukurova din Turcia și publicat de ONG-ul Changing Markets. Particulele sunt, de asemenea, cu 20% mai mici, ceea ce le face mai predispuse la răspândirea în mediu, a dezvăluit ONG-ul, menționând că microplasticele invadează solul, aerul, apa și organismele vii.

Branduri testate și rezultate surprinzătoare
Testele au fost efectuate pe 51 de articole de îmbrăcăminte reprezentative pentru loturi de producție ale mărcilor Adidas, H&M, Nike, Shein și Zara.

Nike s-a dovedit a fi cel mai poluant (țesături noi și reciclate), depășind Adidas: poliesterul reciclat al brandului american a pierdut în medie peste 30.000 de fibre pe gram de articol de îmbrăcăminte, de aproape patru ori mai mult decât H&M și de șapte ori mai mult decât Zara.
Excepția este reprezentată de gigantul asiatic al ultra-fast-fashion-ului Shein. Hainele sale etichetate „poliester reciclat” eliberează, în mod surprinzător, cam tot atâtea microplastice precum cele fabricate din poliester nou.
Posibile fraude în industria textilă
În plus, articole folosite pentru studiu și prezentate drept „poliester reciclat” au fost disponibile pentru vânzare câteva luni mai târziu, etichetate pur și simplu ca poliester nou, susține studiul. Această „fraudă cu poliester” este, se pare, un lucru obișnuit în industria textilă, potrivit cercetării, care precizează că a găsit dovezi ale unor practici similare la H&M și Nike.

„Industria modei vinde poliester reciclat ca o soluție ecologică, dar descoperirile noastre arată că acesta exacerbează problema poluării”, spune Urska Trunk, directoarea de campanie la Changing Markets. „Adevăratele soluții constau în reducerea și eliminarea treptată a producției de fibre sintetice și oprirea reutilizării sticlelor de plastic pentru a fabrica haine”, a mai susținut ea.
De ce nu funcționează reciclarea actuală
Conform datelor din industrie citate în studiu, 98% din poliesterul reciclat provine din sticle de plastic, nu din deșeuri textile. Fibrele sintetice derivate din combustibili fosili reprezintă aproximativ 69% din producția totală de textile, 59% fiind poliester, din care doar 12% este reciclat.

ONG-ul solicită un tratat global privind materialele plastice și îndeamnă Uniunea Europeană să ia măsuri pentru „a reduce supraproducția și a încuraja o tranziție reală către fabricarea de articole de îmbrăcăminte mai puține, de calitate superioară, cu un impact mai mic asupra mediului”.

stirileprotv.ro

Noutați dupa tema