Ce se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca Națională
Comentariu al agenției InfoMarket
Ministerul Finanțelor s-a împiedicat. Pe piața valorilor mobiliare de stat, în august 2021, s-a format o ”gaură”. Potrivit legii bugetului pentru 2021, Ministerul Finanțelor trebuie să finanțeze bugetul de la plasarea VMS pe piața primară în sumă totală de 7891,5 mln lei.
Pe parcursul a 7 luni, în acest scop s-a reușit să fie obținute 5098 mln lei, iar în august ministerul a fost nevoit să bage mâna în ”buzunarul bugetului”. Conform situației pentru 8 luni ale anului, suma valorilor mobiliare de stat răscumpărate conform termenului de stingere a depășit suma plasărilor VMS cu 1015,8 mln lei. De facto, această diferență a fost acoperită în august din contul cheltuielilor bugetului.
Finanțarea nevoilor bugetului din contul plasărilor VMS pe piața primară cu efect de acumulare (mln lei)
Finanțarea nevoilor bugetului din contul plasărilor VMS pe piața primară pe luni (mln lei)
Pentru Ministerul Finanțelor situația se complică din cauza mai multor factori. În primul rând, a apărut informația că la întâlnirea cu bancherii, de la începutul lunii septembrie, ministrul Finanțelor, Dumitru Budeanschi, a anunțat despre intenția de a majora în acest an suma finanțărilor bugetului din contul plasărilor VMS pe piața primară până la 11 mlrd lei. Indicele este cu 28,3% mai mare decât cel planificat în legea bugetului care este în vigoare. Acest indice și așa este unul record pentru piața dată din toată istoria sa de existență.
Plasarea VMS pe piața primară pe ani (mln lei)
Trebuie să menționăm că în graficul prezentat, datele pentru 2021 reprezintă varianta actuală a bugetului. Dacă noul parlament va schimba legea, cu majorarea până la 11 mlrd lei, curba de creștere va fi și mai spectaculoasă.
Bugetul Moldovei întotdeauna a fost parțial completat din contul VMS. De regulă, banii erau folosiți pentru finanțarea deficitului. Dar guvernele o făceau prudent, câte
100-200 mln lei pe an.
În graficul de mai sus atrag atenția mai multe momente. În 2008, în premieră (și singura dată) în istoria sa, Ministerul Finanțelor a reușit să nu majoreze volumul VMS din circulație, chiar invers – să răscumpere de pe piață valori în sumă de 120 mln lei. Iar în 2009 (anul alegerilor parlamentare), bugetul se confrunta cu deficit de bani (în an electoral nu a existat nici finanțare externă) și a fost nevoie de a se împrumuta rapid de pe piața internă, prin emiterea unui volum mai mare de VMS.
Mai departe, graficul vorbește de la sine. Când bugetul avea nevoie de bani, Ministerul Finanțelor apela la piața internă și vindea VMS. Un salt spectaculos s-a produs în 2020 (e și firesc, din cauza pandemiei), iar 2021 este în afara oricărei comparații. Apropo, anul 2021 la fel a fost electoral, iar finanțarea externă adecvată așa și nu a fost deschisă de la începutul toamnei.
Să ne concentrăm pe perioada actuală. Principalii (dacă e să nu spunem singurii) investitori de pe piața VMS sunt băncile comerciale. Pentru acestea este destul de comod să finanțeze bugetul de stat: rata este mai mare decât inflația, mai mare și decât rata de bază a BNM. Și deși dobânzile sunt un pic mai mici decât de la creditare, sunt scutiți de orice dureri de cap. Mai ales că VMS sunt echhivalate prin regulamentele BNM cu activele cu lichiditate sporită.
Dinamica rentabilității VMS pe tipuri și luni (% anual)
Ratele sunt destul de acceptabile pentru Ministerul Finanțelor. Dar în august, ministerul a răscumpărat cu un miliard de lei mai mult decât a plasat... Iar băncile nu au fost active pe piață în această lună. Unul dintre motive ține se explică prin acțiunile Băncii Naționale.
Pe 30 iulie 2021, BNM a majorat rata de bază de la 2,65% anual la 3,65% anual și a făcut-o justificat, ținând cont de dinamica inflației. La majorarea ratei de bază cu un punct procentual, creșterea acesteia a fost de 37,7%. Iar rata de bază este un indicator de referință pentru piață, care vizează foarte multe domenii.
Odată cu majorarea ratei de bază, băncile așteaptă ca Ministerul Finanțelor să majoreze rentabilitatea VMS. Ca informare – când Ministerul anunță licitația, el anunță și VMS pe care vrea să le vândă și în ce volum. Investitorii, la rândul lor, fac solicitare la Ministerul Finanțelor pentru cumpărarea unui anumit tip și volum de valori mobiliare, propunând prețul lor. Dacă prețul este acceptabil pentru Minister, acesta dă curs solicitării, dacă nu – valorile mobiliare de stat rămân nevândute.
Așa s-a întâmplat și în august. Se pare că băncile ”au boicotat” cumpărarea VMS. Fie că a fost din cauză că Ministerul Finanțelor nu a propus majorarea cu o treime a rentabilității (conform creșterii ratei de bază), fie băncile au epuizat banii disponibili.
Rezultatele licitațiilor de vânzare a VMS în august (mln lei)
| Emission | Offers | Alocated | Media Rates | |
| AUG 3 | ||||
| 91-Days | 200,0 | 149,1 | 82,76 | 3,36 |
| 182-Days | 800,0 | 343,9 | 252,54 | 5,14 |
| 364-Days | 800,0 | 352,2 | 248,1 | 5,65 |
| AUG 4 | ||||
| 2-Years | 40,0 | 2,8 | 2,8 | 5,24 |
| AUG 17 | ||||
| 91-Days | 200,0 | 146,2 | 44,5 | 3,36 |
| 182-Days | 800,0 | 349,7 | 258,2 | 5,21 |
| 364-Days | 800,0 | 272,1 | 252,1 | 5,68 |
| AUG 18 | ||||
| 2-Years | 50,0 | 6,8 | 6,8 | 5,73 |
| 3-Years | 50,0 | 2,1 | 2,1 | 5,94 |
| 5-Years | 50,0 | 5,1 | 5,1 | 6,19 |
| TOTAL AUGUST | 3790,0 | 1630,0 | 1155,0 | - |
Poate că într-adevăr ”s-au terminat” banii la bănci pentru achiziția de VMS? Despre acest lucru putem să întrebăm Banca Națională a Moldovei.
După cum se știe, obiectivul primordial al BNM este menținerea nivelului inflației în coridotul de 5%, plus-minus 1,5 puncte procentuale. Adică în limitele 3,5% - 6,5% anual. Fără inflație prognozată, nu există dezvoltarea economiei. Iar inflația în Moldova în 2020-2021 a început ”să frâneze”. Acest lucru a alarmat foarte mult BNM, care de la începutul anului 2021 întreprinde măsuri active pentru îndeplinirea obiectivului său major.
Dinamica inflației anuale în 2021 pe luni (% anual)
În acest scop, Banca Națională are câteva instrumente, dintre care cele mai evidente sunt intervențiile valutare și rata de bază (împreună cu rata rezervelor obligatorii).
În 2021, BNM este destul de activ pe piața valutară. (Aici trebuie să facem precizarea că toți guvernatorii BNM visează, iar FMI ar fi fericit dacă regulatorul ar renunța cu totul la intervenții valutare. Dar vremurile sunt acum foarte grele).
Se știe că BNM trebuie să fie prundentă pe piața valutară, menținând echilibrul dintre cererea și oferta de valută, inclusiv pentru neadmiterea fluctuațiilor puternice ale cursului de schimb al leului moldovenesc. Mai ales că regulatorul înțelege că dacă face exces de ”operațiuni valutare”, în joc vor intra și alți actori de pe piață, iar acest lucru poate destabiliza situația.
O astfel de situație a existat în 2012-2014: prin intervenții valutare energice, BNM a scăpat momentul în care în joc au intrat alți actori, inclusiv cei care cumpărau valută în povestea tristă a ”miliardului”. Acest lucru a provocat devalorizarea puternică a leului: de la 11,7 lei pentru 1 USD la începutul anului 2012, până l a 15,1 lei pentru 1 USD la sfârșit de 2014.
Una din lecțiile învățate atunci de BNM a fost înăsprirea administrării din partea sa a tuturor operațiunilor valutare, inclusiv a celor interbancare. Dar lecția principală trebuie să fie că, intrând pe piața valutară, BNM trebuie să înțeleagă faptul că în joc pot intra și alți actori. Și cu cât mai multe intervenții face regulatorul, cu atât mai dificil este să nu admită o nouă ”avalanșă”.
În august, BNM a efectuat cel mai mare volum de intervenții valutare în 2021, prin cumpărarea și vânzarea activă a valutei. Acest lucru a dus la o anumită apreciere a leului.
Graficul intervențiilor valutare ale BNM în 2021 (mln USD)
Dinamica cursului valutar în ianuarie-august 2021 (MDL vs USD)
Este interesantă confrutarea acestor grafice. Dar și mai interesante vor fi rezultatele la final de septembrie. La începutul lunii – pe 6 septembrie 2021, BNM din nou a majorat rata de bază — deja până la 4,65% anual. Inflația a fost adusă până la indicele țintit (aproape 5% anual la final de august). iar cursul de schimb în septembrie este în coridorul 17,5 — 17,7 lei pentru 1 USD.
Pe acest fundal, putem presupune că investitorii de pe piața VMS vor aștepta de la Ministerul Finanțelor acțiuni adecvate de majorare a rentabilității valorilor mobiliare propuse. În caz contrar, Ministerul Finanțelor nu va ajunge la limita inclusă în legea bugetului de aproape 8 mlrd lei și cu atât mai puțin la orizontul anunțat de ministrul Budeanschi de 11 mlrd lei.
La fel de interesant va fi să urmărim și acțiunile Băncii Naționale de pe piața valutară (rezultatele pentru septembrie vor fi publicate în a treia decadă din octombrie). Dacă în Moldova va ajunge finanțarea aexternă, trebuie să ne așteptăm la devalorizarea leului pentru ca, din contul vânzării de valută, bugetul să obțină mai mulți bani în lei. Așteptăm și datele privind inflația anuală din septembrie.
Deși unele date pentru septembrie deja sunt cunoscute:
Rezultatele licitațiilor de vânzare a VMS în septembrie (mln lei)
| Emission | Offers | Alocated | Media Rates | |
| SEPT 1 | ||||
| 91-Days | 200,0 | 63,2 | 45,6 | 3,36 |
| 182-Days | 800,0 | 340,8 | 329,8 | 5,25 |
| 364-Days | 800,0 | 224,2 | 214,2 | 5,74 |
| SEPT 2 | ||||
| 2-Years | 20,0 | 6,8 | 6,8 | 5,31 |
| SEPT 14 | ||||
| 91-Days | 200,0 | 162,4 | 27,5 | 3,48 |
| 182-Days | 800,0 | 624,4 | 560,2 | 5,3 |
| 364-Days | 800,0 | 364,2 | 334,9 | 5,81 |
| SEPT 15 | ||||
| 2-Years | 50,0 | 10,5 | 10,5 | 6,09 |
| 3-Years | 50,0 | 2,7 | 2,7 | 6,19 |
| 5-Years | 50,0 | 10,5 | 10,5 | 6,3 |
| TOTAL SEPT | 3770,0 | 1746,5 | 1542,7 | |
// 22.09.2021 – InfoMarket.
