Noutaţi

Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Octombrie, a.2025Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Diana Buzoianu: România are cea mai numeroasă populaţie de urşi din Europa, între 10.600 şi 12.700 de exemplare

Diana Buzoianu: România are cea mai numeroasă populaţie de urşi din Europa, între 10.600 şi 12.700 de exemplare

România are cea mai numeroasă populaţie de urşi şi cea mai mare diversitate genetică a speciei de urs, a declarat, vineri, la Braşov, ministrul Mediului, Diana Buzoianu.
Diana Buzoianu a menţionat că, potrivit celui mai recent studiu care stabileşte inclusiv numărul exemplarelor de urs brun în România, ar exista între 10.600 şi 12.700 de exemplare.

Această estimare a fost stabilită prin proiectul "Implementarea Planului naţional de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România", finanţat din fonduri europene în valoare de peste 10 milioane de euro.

Potrivit ministrului, datele acestui studiu care, pe lângă o estimare a populaţiei de urs, stabileşte şi o zonare a prezenţei acestor carnivore, de la zone de strictă protecţie la unele de risc pentru oameni, vor sta inclusiv la baza elaborării legii privind cotelor de extracţie de anul viitor.
„Acest studiu nu este un exerciţiu academic şi nici un instrument pentru decizii extreme. Este, în primul rând, un instrument de management responsabil, echilibrat, care ne permite să protejăm oamenii, să prevenim conflictele şi, în acelaşi timp, să conservăm o specie importantă pentru România. Datele obţinute ne ajută să înţelegem unde trebuie să prevenim, unde este nevoie de intervenţii punctuale şi unde conservarea strictă este esenţială. Conservarea biodiversităţii şi siguranţa cetăţenilor nu se exclud; ele pot şi trebuie să fie gestionate împreună, pe baza ştiinţei şi a transparenţei", a declarat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Diana Buzoianu.
Proiectul a fost realizat într-un interval de trei ani, de 800 de specialişti, care au colectat aproximativ 24.000 de probe la nivel naţional.

Potrivit sursei citate, este "cel mai amplu studiu de acest tip desfăşurat vreodată la nivel mondial pentru această specie".
În premieră, acest studiu realizează zonarea naţională a managementului populaţiei de urs brun, "un instrument esenţial pentru aplicarea unor măsuri diferenţiate".

Zonarea împarte teritoriul în patru categorii distincte: zone cheie pentru conservare, zone de management al conflictelor (zone de risc), zone de management durabil şi zone marginale.

Clasificarea are la bază o analiză complexă, care integrează date genetice, distribuţia habitatelor, zonele agricole şi turistice, apelurile la 112 şi istoricul pagubelor produse de urşi.

stirileprotv.ro

Noutați dupa tema