Deficitul comercial crește: ce se ascunde în spatele deficitului Moldovei de aproape 2,8 miliarde de euro

Deficitul comercial al Moldovei continuă să crească, deși evoluția sa nu pare încă una bruscă. În perioada ianuarie–mai 2026, țara a importat mărfuri cu 2 miliarde 795,5 milioane de euro mai mult decât a exportat. Față de aceeași perioadă a anului trecut, diferența a crescut cu 89,8 milioane de euro, adică cu 3,3%. Cu alte cuvinte, în cele cinci luni, economia moldovenească nu numai că nu a redus dezechilibrul comercial, ci l-a și mărit cu aproape 90 de milioane de euro.

Luna mai a îmbunătățit ușor situația doar în comparație cu luna precedentă. Deficitul balanței comerciale s-a ridicat la 548,4 milioane de euro — cu 14,6% mai puțin decât în aprilie. Cu toate acestea, față de luna mai a anului trecut, acesta a crescut, dimpotrivă, cu 3,6%. Prin urmare, reducerea lunară nu poate fi considerată încă o schimbare a tendinței generale: diferența acumulată de la începutul anului rămâne mai mare decât cea de anul trecut. 

Ceea ce este important în noile date nu este doar amploarea deficitului, ci și distribuția sa geografică. Peste jumătate din soldul negativ total revine comerțului cu țările Uniunii Europene. În primele cinci luni, deficitul comercial cu UE a atins 1 miliard 456,4 milioane de euro, înregistrând o creștere de 6%. Încă 1 miliard 297,4 milioane de euro s-au înregistrat în comerțul cu alte state din afara UE și CSI. Aici, creșterea a fost semnificativ mai modestă — 0,8%.

Țările CSI au înregistrat un deficit comercial de doar 41,8 milioane de euro, sumă care a scăzut cu 6,1%. Astfel, cea mai mare parte a dezechilibrului nu se mai înregistrează de mult timp pe piețele tradiționale din est, ci în comerțul cu Uniunea Europeană și cu marii furnizori din alte regiuni.

Cele mai mari dezechilibre ale Moldovei s-au înregistrat în comerțul cu două țări — România și China. Deficitul cu România s-a ridicat la 643,8 milioane de euro, înregistrând o creștere de 6,2%, iar cel cu China — la 559,2 milioane de euro, cu o creștere de 7,6%. Împreună, aceste două direcții reprezintă aproximativ 43% din totalul deficitului comercial al țării.

Pe locul al treilea se află Ucraina — 270,7 milioane de euro, deși aici soldul negativ a scăzut cu 5,6%. Deficitul față de Germania a fost de 214 milioane de euro și a rămas practic neschimbat, înregistrând o creștere de doar 1,1%. Urmează Polonia, Franța, Ungaria, Turcia și Italia.

Anumite ritmuri ridicate de variație necesită o evaluare prudentă. De exemplu, deficitul comercial cu Rusia a crescut brusc cu 49,1%, dar în termeni absoluți a fost de 54,6 milioane de euro — semnificativ mai mic decât diferența față de România, China, Ucraina sau Germania. În mod similar, deficitul cu Croația s-a mărit de 1,6 ori, însă valoarea sa — 56,6 milioane de euro — nu are o influență decisivă asupra indicatorului general.

Deficitul comercial în sine nu înseamnă că toate importurile sunt problematice. Țara poate achiziționa din străinătate echipamente, materii prime, tehnologii și alte bunuri necesare dezvoltării producției. Însă datele publicate nu indică ce parte din creșterea deficitului este legată de importurile de investiții și ce parte — de bunurile de consum. Prin urmare, nu este posibilă evaluarea calității deficitului doar pe baza sumei totale.

Cu toate acestea, creșterea constantă a soldului negativ indică o problemă mai fundamentală: veniturile din export ale Moldovei încă nu compensează nevoile economiei de bunuri importate. Geografia comerțului exterior se schimbă, rolul Uniunii Europene crește, anumite direcții se extind sau se reduc, dar proporția principală rămâne aceeași — țara cumpără din străinătate mult mai multe bunuri decât vinde.

Ca urmare, deficitul comercial trebuie acoperit din veniturile din servicii, intrările de numerar din străinătate, finanțarea externă și alte surse valutare. Atâta timp cât economia dispune de astfel de venituri, sistemul își poate menține stabilitatea. Cu cât crește însă decalajul comercial, cu atât devine mai puternică dependența de resursele care se formează în afara exporturilor de mărfuri.

Prin urmare, creșterea deficitului cu 3,3% pare moderată doar din punct de vedere procentual. În cifre absolute, este vorba de aproape 2,8 miliarde de euro în doar cinci luni. Iar principalul semnal al statisticilor nu constă într-o deteriorare punctuală a indicatorului, ci în faptul că extinderea comerțului și reorientarea către noi piețe nu au dus încă la reducerea dezechilibrului comercial extern. //18.07.2026 – InfoMarket.