Deficitul extern al Moldovei s-a redus, dar amploarea sa continuă să evidențieze principala slăbiciune a economiei: țara consumă în străinătate mult mai mult decât câștigă pe piețele externe. În primul trimestru al anului 2026, deficitul de cont curent s-a ridicat la 806,2 milioane de euro — aproape 21% din PIB-ul acestei perioade. Față de anul trecut, indicatorul s-a îmbunătățit, însă raportul în sine arată că echilibrul extern rămâne fragil.

Deficitul de cont curent a scăzut cu 17,1%, iar ponderea sa în PIB — cu 5 puncte procentuale, până la 20,9%. Îmbunătățirea s-a datorat reducerii deficitului comercial cu mărfuri și creșterii soldului pozitiv al serviciilor și al veniturilor primare. În același timp, excedentul veniturilor secundare, care include, printre altele, intrările de numerar fără contraprestație sub formă de mărfuri sau servicii, s-a redus. 

Prin urmare, în spatele dinamicii pozitive generale se ascunde aceeași structură: Moldova rămâne un important importator net de mărfuri, iar o parte din diferență este acoperită de servicii, venituri și fonduri provenite din străinătate. Economia crește treptat exportul anumitor categorii de produse, dar nu generează încă un volum suficient de bunuri și servicii pentru a-și acoperi integral importurile.

Acest lucru este deosebit de evident în contextul comerțului intern. În primul trimestru, vânzările cu amănuntul au crescut cu 7,8% față de perioada similară a anului trecut, serviciile către populație — cu 17,4%, iar serviciile către întreprinderi — cu 4,6%. Creșterea consumului și a activității economice susține economia internă, dar o parte din cererea suplimentară se bazează inevitabil pe bunuri, echipamente, combustibil și materii prime importate. 

În perioada ianuarie-aprilie, importurile din țările Uniunii Europene au crescut cu 7,3%, ajungând la 1,89 miliarde de euro. Ponderea UE în volumul total al importurilor a crescut de la 55,21% la 56,04%. Acest lucru reflectă aprofundarea legăturilor economice cu piața europeană, dar arată, în același timp, că reorientarea comercială nu elimină, în sine, dezechilibrul extern. Geografia aprovizionării se schimbă, însă nevoia economiei de produse importate rămâne ridicată. 

Una dintre cele mai costisitoare categorii rămâne sectorul energetic. În primele patru luni ale anului, Moldova a importat resurse energetice în valoare de 880,9 milioane de euro — cu 12,7% mai mult decât în anul precedent. Din această sumă, 439,3 milioane de euro au reprezentat gazul natural, 296 de milioane de euro – petrolul și produsele petroliere, iar 139,1 milioane de euro – energia electrică. În total, resursele energetice au reprezentat peste un sfert din totalul importurilor țării. 

Tocmai de aceea, deficitul extern al Moldovei depinde nu numai de competitivitatea mediului de afaceri local, ci și de prețurile la gaz, produse petroliere și energie electrică. Chiar și în cazul unui volum fizic constant al livrărilor, scumpirea energiei crește rapid valoarea importurilor și agravează balanța comercială. Reducerea acestei dependențe necesită timp: noi capacități de producție, eficiență energetică, modernizarea întreprinderilor și înlocuirea unei părți din resursele importate.

Există și schimbări pozitive. În perioada ianuarie-aprilie, exporturile de produse alimentare au crescut cu 17,1% — până la 253,6 milioane de euro. Cea mai mare parte a fost asigurată de cereale și produsele derivate din acestea, ale căror exporturi au crescut cu 34,3%, precum și de produsele din sectorul fructelor și legumelor, ale căror livrări au crescut cu 9,6%. 

Totuși, structura acestor exporturi rămâne concentrată. Aproximativ 86,5% din veniturile din exporturile de produse alimentare au fost asigurate de doar două grupe majore — cerealele și produsele din fructe și legume. Acest lucru face ca rezultatul să depindă de recoltă, de condițiile meteorologice, de prețurile internaționale și de accesibilitatea piețelor externe. Creșterea exporturilor de materii prime și produse agricole îmbunătățește balanța, dar nu înlocuiește extinderea producției de bunuri cu valoare adăugată mai mare.

Este revelatoare și comparația din sectorul alimentar. În ciuda creșterii exporturilor, în cele patru luni, Moldova a importat produse alimentare în valoare de 411,6 milioane de euro — cu aproximativ 158 de milioane de euro mai mult decât a exportat. Importurile de produse alimentare s-au redus cu doar 0,5%, astfel încât chiar și acest sector, considerat în mod tradițional unul dintre punctele forte ale țării în materie de export, rămâne în același timp un mare consumator de produse străine. 

Deficitul extern trebuie nu doar înregistrat, ci și finanțat. În primul trimestru, fluxul net de fonduri pe contul financiar a fost de 641,7 milioane de euro. Acesta s-a format simultan prin reducerea activelor financiare externe ale rezidenților cu 264,2 milioane de euro și prin creșterea obligațiilor acestora față de nerezidenți cu 377,5 milioane de euro. Cu alte cuvinte, deficitul a fost acoperit nu numai prin intrarea de capital, ci și prin utilizarea unei părți din activele aflate în afara țării. 

În același timp, poziția externă netă a Moldovei s-a îmbunătățit ușor. La sfârșitul lunii martie, diferența dintre obligațiile externe și activele financiare ale țării s-a ridicat la 6,62 miliarde de euro, sau 36,5% din PIB, înregistrând o scădere de 3,7% față de începutul anului. Activele externe au crescut la 7,33 miliarde de euro, iar datoriile — la 13,95 miliarde de euro. 

Cu toate acestea, și în acest caz îmbunătățirea nu se datorează doar rezultatelor comerciale sau noilor investiții. Un rol semnificativ l-au jucat variațiile cursului de schimb și alte schimbări. Banca Națională subliniază separat creșterea numerarului și a depozitelor gospodăriilor, legată de intrările informale de valută străină, al căror mecanism de formare nu poate fi stabilit pe baza datelor disponibile. Prin urmare, îmbunătățirea poziției investiționale internaționale nu trebuie percepută automat ca rezultat al consolidării sectorului de export. 

Reducerea deficitului de cont curent este, fără îndoială, un semnal pozitiv. Însă o singură cifră nu este suficientă pentru a vorbi despre o schimbare durabilă. Este important să se analizeze ce anume determină reducerea decalajului: creșterea exporturilor și a productivității, substituirea importurilor și atragerea investițiilor pe termen lung — sau intrările financiare, modificarea valorii activelor și utilizarea resurselor acumulate.

Deocamdată, datele prezintă o imagine mixtă. Consumul și serviciile sunt în creștere, exporturile din anumite categorii se majorează, iar deficitul se reduce. În același timp, importurile din UE și cheltuielile cu resursele energetice cresc, obligațiile externe depășesc semnificativ activele, iar comerțul cu mărfuri continuă să genereze principalul deficit.

Întrebarea principală este când va reuși Moldova să schimbe natura deficitului — să câștige mai mult din exportul de bunuri și servicii, să depindă mai puțin de energia importată și să direcționeze finanțarea externă către producție, care, la rândul său, va genera venituri în valută.//14.07.2026 – InfoMarket.