Moldova continuă să importe produse alimentare într-o cantitate semnificativ mai mare decât exportă, însă diferența dintre cele două fluxuri se reduce rapid. În prima jumătate a anului 2026, exportul de produse alimentare a crescut cu 27,6%: de la 306,2 milioane la 390,7 milioane de euro. Importurile au crescut cu doar 1,7%: de la 591,7 milioane la 601,8 milioane de euro. Ca urmare, deficitul s-a redus de la 285,5 milioane la 211,1 milioane de euro: cu 74,4 milioane de euro, adică cu 26%.
O schimbare și mai vizibilă se observă în ceea ce privește coeficientul de acoperire a importurilor cu exporturi. Dacă în perioada ianuarie-iunie 2025, la fiecare 100 de euro de produse alimentare importate se înregistrau aproximativ 52 de euro din exporturi, un an mai târziu cifra a ajuns la aproape 65 de euro.
Totuși, această situație diferă de imaginea de ansamblu a comerțului exterior. În primul semestru al anului 2026, totalul exporturilor de mărfuri ale Moldovei a crescut cu 12,5%: de la 1,47 miliarde la 1,65 miliarde de euro, în timp ce importurile au crescut cu 6,5%: de la 4,68 miliarde la 4,99 miliarde de euro. Deficitul total al balanței comerciale a crescut, în același timp, cu 3,7%: de la 3,22 miliarde la 3,34 miliarde de euro.
Astfel, sectorul alimentar s-a dovedit a fi unul dintre segmentele în care dinamica este semnificativ mai bună decât cea generală: exporturile din acest sector au crescut de peste două ori mai repede decât exporturile totale ale țării, iar importurile – de aproape patru ori mai lent decât importurile totale.
Totuși, această îmbunătățire se datorează unei baze de export foarte restrânse. În perioada ianuarie-iunie 2026, cerealele și produsele pe bază de cereale au generat 176,6 milioane de euro, adică 45,2% din totalul veniturilor din exporturi din această categorie. Alte 161,1 milioane de euro, adică 41,2%, au revenit legumelor și fructelor. Împreună, cele două categorii au generat 337,7 milioane de euro, adică aproximativ 86,4% din exporturile alimentare ale Moldovei.
Exportul de cereale și produse pe bază de cereale a înregistrat o creștere deosebit de rapidă: de aproximativ 1,6 ori față de primul semestru al anului 2025. Livrările de legume și fructe au crescut cu 8,5%. Aceste direcții au determinat îmbunătățirea balanței comerciale alimentare.
Această structură evidențiază, în același timp, limitele creșterii actuale. O parte semnificativă a veniturilor din export revine produselor agricole, în timp ce creșterea valorii adăugate presupune prelucrarea ulterioară a acestora în țară. Cu toate acestea, datele disponibile privind comerțul exterior, grupate pe categorii de mărfuri, nu permit determinarea părții exacte din aceste 337,7 milioane de euro care revine materiilor prime și a celei care revine produselor prelucrate.
Importurile sunt repartizate între un număr mult mai mare de grupe de mărfuri. Cea mai importantă categorie în primul semestru al anului 2026 a rămas cea a legumelor și fructelor: 163,4 milioane de euro, adică 27,2% din totalul importurilor de produse alimentare. Produsele lactate și ouăle au reprezentat aproximativ 82 de milioane de euro, adică 13,6%, cerealele și produsele derivate din acestea – 73,3 milioane de euro, adică 12,2%, iar diverse produse alimentare și preparate – 66,2 milioane de euro, adică 11%. Peștele și fructele de mare au fost importate în valoare de 51,9 milioane de euro, cafea, ceai, cacao și condimente – în valoare de 51,5 milioane de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 8,6% din importurile alimentare, carne și produse din carne – în valoare de 45,2 milioane de euro, adică 7,5%.
Cu toate acestea, volumul total aproape neschimbat al importurilor ascunde o dinamică diferită a piețelor individuale. Importurile de legume și fructe au crescut, comparativ cu primul semestru al anului 2025, cu doar 0,2% – de la 163,1 milioane la 163,4 milioane de euro. Importurile de produse lactate și ouă au crescut cu 1,4% – de la 80,8 milioane la 82 milioane de euro, cele de cereale și produse din cereale – cu 6,2%, de la 69 milioane la 73,3 milioane de euro, iar importul de carne și produse din carne – cu 6,5%, de la 42,4 milioane la 45,2 milioane de euro.
În același timp, importurile de pește și fructe de mare au scăzut cu 5,4%: de la 54,9 milioane la 51,9 milioane de euro, iar cele de zahăr, produse din zahăr și miere – cu 25,7%: de la 22,3 milioane la 16,6 milioane de euro. Importul de animale vii a crescut cu 52,8%: de la 10,1 milioane la 15,4 milioane de euro; totuși, datorită volumului relativ redus al acestei categorii, influența sa asupra rezultatului general este limitată.
Rezultatul primului semestru nu poate fi extrapolat automat la întregul an 2026. Peste 86% din exporturile alimentare sunt reprezentate de cereale și produse pe bază de cereale, legume și fructe – grupe de mărfuri ale căror livrări depind, printre altele, de ciclul agricol și de recoltă. Compararea perioadei ianuarie-iunie 2026 cu aceeași perioadă din 2025 evidențiază o îmbunătățire semnificativă a balanței, dar stabilitatea acesteia va putea fi evaluată abia la sfârșitul întregului an.
În același timp, problema nu ține doar de volumul exporturilor. Pentru economie contează și ce proporție din producția agricolă este prelucrată în țară și exportată cu o valoare adăugată mai mare. // 11.09.2026 – InfoMarket.