În 2026, pașaportul moldovenesc ocupă locul 79 dintre 199 de pașapoarte în clasamentul Passport Reports – o platformă internațională care evaluează pașapoartele în funcție de accesul la călătoriile în străinătate. La începutul anilor 2000, cetățenii Moldovei puteau călători relativ liber, în special în țările din fosta URSS, în timp ce cea mai mare parte a Europei rămânea o zonă cu viză obligatorie. Astăzi, situația este cu totul alta: regimul european fără vize a completat posibilitățile care s-au menținut cu o mare parte din țările post-sovietice.

Conform datelor Passport Reports, indicele de mobilitate al pașaportului moldovenesc în 2026 este de 122 – atâtea țări și teritorii sunt accesibile fără obținerea prealabilă a unei vize tradiționale. Pentru cetățenii Moldovei, 74 de destinații sunt complet fără viză, alte 42 sunt accesibile cu viză la sosire sau prin alte proceduri simplificate, iar pentru șase este necesară o autorizație electronică. Pentru 76 de destinații, viza prealabilă este în continuare necesară.

Acesta este doar unul dintre sistemele de evaluare: indicii internaționali privind pașapoartele utilizează metode diferite și acordă Moldovei poziții diferite. Prin urmare, ceea ce este mai revelator nu este evoluția țării în sus sau în jos în clasament, ci modul în care s-a schimbat, în ultimul sfert de secol, geografia reală a călătoriilor.

După destrămarea URSS, Moldova a păstrat regimul de circulație fără viză cu o parte semnificativă dintre fostele republici sovietice. Una dintre bazele juridice a fost Acordul de la Bișkek din 1992, iar ulterior multe dintre aceste regimuri au fost consacrate prin tratate bilaterale separate.

În direcția vestică a avut loc un proces invers. Până la 1 iulie 2001, cetățenii moldoveni puteau intra în România chiar și cu buletinul de identitate. Ulterior, pașaportul a devenit obligatoriu. După aderarea României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, a apărut și viza pentru cetățenii moldoveni.

Pentru majoritatea celorlalte țări din UE, vizele au rămas, de asemenea, obligatorii. Începând cu 2008, procedura de obținere a acestora a fost simplificată, dar o schimbare fundamentală a avut loc la 28 aprilie 2014, când deținătorii de pașapoarte biometrice moldovenești au obținut dreptul la călătorii pe termen scurt în spațiul Schengen fără viză.

Pentru pașaportul moldovenesc, acesta a reprezentat un salt calitativ. Nu s-a deschis o altă țară, ci practic o întreagă regiune, fără a renunța la majoritatea destinațiilor accesibile anterior.

Amploarea schimbărilor de după 2014 este ilustrată cel mai bine nu de clasamente, ci de călătoriile reale. Conform datelor Ministerului Afacerilor Externe al Moldovei, în perioada 28 aprilie 2014 – 20 aprilie 2026, peste 2,7 milioane de cetățeni ai țării au beneficiat de regimul fără vize, efectuând aproape 21 de milioane de călătorii în țările din spațiul Schengen.

Există, însă, încă un factor pe care clasamentul pașaportului moldovenesc nu îl ia deloc în considerare. O parte semnificativă a cetățenilor țării deține, în același timp, cetățenia română și, prin urmare, un pașaport al unui stat membru al UE.

Conform datelor autorităților române, furnizate în 2025 ca răspuns la o interpelare parlamentară, în perioada 1991-2002, aproximativ 85,5 mii de persoane originare din Moldova au obținut cetățenia română printr-o procedură simplificată, iar în perioada 2002-2024 au fost aprobate încă 773,4 mii de cereri. Astfel, în perioada 1991-2024, este vorba de aproximativ 859 mii de cazuri de dobândire sau restabilire a cetățeniei române de către cetățeni și persoane originare din Republica Moldova. Alte 150,6 mii de cereri se aflau în curs de examinare la Administrația Națională pentru Cetățenie din România (ANC) la jumătatea anului 2025.

Această cifră nu poate fi considerată în mod direct ca fiind numărul actual al locuitorilor din Moldova care dețin două pașapoarte: o parte dintre cei care au obținut cetățenia locuiesc în străinătate, statisticile acoperă o perioadă îndelungată, iar statutul unor persoane s-ar fi putut schimba. Însă amploarea fenomenului este semnificativă. Pentru sute de mii de cetățeni ai Moldovei, mobilitatea europeană nu mai este determinată de regimul fără vize al pașaportului moldovean, ci de drepturile de cetățean al UE.

Diferența este semnificativă. În același sistem Passport Reports, pașaportul românesc ocupă în 2026 locul 18 în lume, cu un indice de mobilitate de 171, față de locul 79 și un indice de 122 al pașaportului moldovean. Dar mai important decât clasamentul este statutul juridic: cetățenia română conferă dreptul nu doar de a intra fără viză în alte state ale UE, ci și de a se deplasa liber, de a locui și de a munci în aceste țări, în conformitate cu normele europene.

În Est, schimbările s-au dovedit mai puțin vizibile pentru călători. Cadrul juridic s-a modificat treptat, dar posibilitatea de a călători în majoritatea țărilor a fost menținută. Rusia, Turkmenistan, Kazahstan și Uzbekistan s-au retras, în momente diferite, din Acordul de la Bișkek; cu toate acestea, regimul fără vize a continuat să funcționeze pe alte baze juridice. Când, în 2025, Moldova a decis să denunțe Acordul de la Bișkek, autoritățile au declarat, de asemenea, că regimul de călătorie cu majoritatea țărilor din CSI nu se va schimba în mod semnificativ datorită acordurilor bilaterale în vigoare.

Cu toate acestea, integrarea europeană adaugă treptat un nou factor la acest cadru. Apropierea de UE presupune, printre altele, alinierea treptată a politicii moldovene în materie de vize la cea europeană. Acest lucru nu înseamnă, în sine, introducerea vizelor pentru cetățenii Rusiei sau ai Belarusului: în prezent nu există decizii în acest sens. Însă, pe măsură ce se avansează spre aderare, diferențele dintre regimurile de vize ale Moldovei și ale UE vor deveni obiectul negocierilor și al adaptării legislației.

În același timp, lipsa formală a vizelor nu mai înseamnă întotdeauna aceeași ușurință a călătoriilor ca înainte. În 2026, Ministerul Afacerilor Externe al Moldovei a anunțat controale mai stricte asupra cetățenilor moldoveni la trecerea frontierelor cu Rusia și Belarus. Rusia a introdus, de asemenea, proceduri suplimentare pentru o parte dintre străinii care intră în țară fără viză. Din punct de vedere juridic, regimul rămâne în vigoare, dar condițiile de călătorie pot deveni mai complexe.

Prin urmare, nu se poate exclude complet posibilitatea introducerii vizelor pentru Rusia sau Belarus în viitor. Scenariul viitor al evoluției evenimentelor va depinde atât de continuarea alinierii politicii de vize a Moldovei la normele UE, cât și de deciziile acestor state.

În acest context, schimbările privind poziția Moldovei în clasamentul pașapoartelor par mai puțin semnificative. Conform datelor Passport Reports, indicele de mobilitate al Moldovei a fost de 123 în anii 2022 și 2023, a crescut la 125 în 2024, apoi a scăzut la 124 în 2025 și la 122 în 2026. Poziția țării a variat de la locul 78 în 2022 la locul 75 în 2024 și la locul 72 în 2025, după care Moldova a coborât pe locul 79.

Însă câteva poziții în sus sau în jos nu înseamnă o schimbare comparabilă a posibilităților reale ale cetățenilor. Pentru deținătorul unui pașaport, este mult mai important să știe ce destinații rămân accesibile fără obținerea prealabilă a unei vize.

Principalele restricții se află astăzi deja în afara Europei. Viza prealabilă este în continuare necesară pentru SUA, Canada, Marea Britanie, Japonia, China și o serie de alte state mari. Eliminarea vizelor pentru oricare dintre aceste țări ar extinde posibilitățile pașaportului moldovean. Însă repetarea efectului din 2014 este mult mai dificilă: Moldova nu dispune de un alt spațiu comparabil cu cel european, care să poată fi deschis practic simultan.

Următoarea etapă calitativă este posibilă deja dincolo de politica obișnuită în materie de vize. În cazul aderării Moldovei la Uniunea Europeană, diferența dintre pașapoartele moldovenești și cele românești în ceea ce privește drepturile în interiorul UE va dispărea în mare măsură: cetățenii Moldovei vor dobândi drepturile cetățenilor UE la libera circulație, ședere și muncă în alte state membre ale Uniunii.

În ultimul sfert de secol, pașaportul moldovenesc a suferit o transformare mult mai substanțială decât o arată evoluția poziției sale în clasamente. Regimul european fără vize a extins aria geografică a călătoriilor, iar obținerea în masă a cetățeniei române a oferit sutelor de mii de cetățeni ai țării un set de drepturi și mai amplu. Cu pașaportul moldovenesc, începând din 2014, se poate călători fără viză de la Atlantic până la Oceanul Pacific – chiar dacă în cadrul unor regimuri fără vize diferite –, ceea ce este, în sine, un aspect foarte important.

Dar va reuși oare Moldova să păstreze toată această arie de călătorie pe măsură ce avansează spre UE? Până la momentul aderării, țara trebuie să-și alinieze politica în materie de vize la cea europeană. În prezent, Chișinăul menține regimul fără vize cu o serie de state din fosta URSS, cetățenii cărora au nevoie de viză pentru a intra în UE. Prin urmare, structura actuală, care a permis pașaportului moldovenesc să păstreze legăturile cu Estul și să se deschidă către Vest în același timp, se poate schimba în viitor. //15.09.2026 – InfoMarket.