Noutaţi

Leul preia volatilitatea euro: economia moldovenească se obișnuiește cu noua realitateInflația „în afara regulilor” sau Bun venit în criză?Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Ianuarie, a.2026Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Parlamentul European dă undă verde, cu anumite condiţii, acordului comercial UE-SUA

Parlamentul European dă undă verde, cu anumite condiţii, acordului comercial UE-SUA

Parlamentul European dă undă verde, cu anumite condiţii, acordului comercial UE-SUA
Parlamentul European a aprobat joi implementarea Acordului comercial UE–SUA, eliminând taxele vamale pentru majoritatea produselor americane importate, dar cu condiții și garanții suplimentare stabilite de Comisia Europeană.
Uniunea Europeană s-a lansat cu frenezie într-o serie de acorduri de liber-schimb, cu scopul de a-și reduce dependența de China, încercând totodată să păstreze compromisul cu privire la taxele vamale negociate anul trecut cu Donald Trump, relatează AFP.

Eurodeputații au adoptat cu o majoritate foarte largă – de 417 voturi la 150 – anularea taxelor vamale aplicate în UE majorității importurilor americane, așa cum s-a angajat Comisia, în schimbul unei plafonări la 15% a taxelor vamale impuse de către Trump produselor europene.

Însă ei au dat această undă verde însoțită de multiple garanții, condiții de suspendare și o clauză de încetare – stabilită în martie 2028 – în vederea denunțării caracterului dezechilibrat al acestui acord, arătându-și astfel neîncrederea extremă în președintele american, care folosește taxele vamale drept armă diplomatică.
Eurodeputații subliniază protejarea intereselor europene
„Nu ne vom lăsa intimidați, nu ne vom lăsa forțați să acceptăm un acord prost, iar azi (joi) le arătăm cetățenilor (europeni) că Parlamentul European le apără interesele”, a subliniat aleasa belgiană Katleen Van Brempt de la S&D (centru-stânga).
Croata Zeljana Zovko de la PPE (centru-dreapta) a subliniat că „16 milioane de locuri de muncă depind de comerțul transatlantic” și a cerut o „consolidare” a acestora prin acest vot.

Acest acord, negociat în mod dureros de către președinta CE Ursula von der Leyen, a fost primit în Europa ca o capitulare în fața locatarului Casei Albe.
Examinarea acordului în Parlament a fost întârziată din cauza amenințărilor anexării Groenlandei de către Statele Unite, iar apoi din cauza unei hotărâri a Curții Supreme americane.

Hotărârea Curții a creat o incertitudine juridică uriașă, prin invalidarea taxelor vamale impuse de către Donald Trump, și a obligat Washingtonul să impună în locul lor taxe vamale provizorii, în așteptarea unui nou regim tarifar, prevăzut în iulie.

Necesitatea validării de către statele membre
Pentru a fi aplicate, aceste condiții este necesar să fie validate de către statele membre în urma unor negocieri care se anunță furtunoase.

În pofida acestor eforturi ale Parlamentului în vederea unei reechilibrări a situației cu americanii, deputații francezi din cadrul grupului Renew (centru) au anunțat că votează împotriva textului.

„Singura valoare politică adăugată a acestui acord era să aducă stabilitate și previzibilitate, chiar dacă mulți spun că este un acord inechitabil”, a declarat presei unul dintre ei, Pascal Canfin.

„Dacă nu aduce măcar mai multă previzibilitate, atunci nu există niciun motiv să-l susținem, chiar îmbunătățit”, a subliniat el.

Comisarul european însărcinat cu Comerțul, Maros Sefcovic, a salutat pe X o „etapă crucială” atât pentru Europa, cât și pentru Statele Unite, iar ambasadorul american la UE a salutat „o decizie bună pentru cetățenii de o parte și de alta a Atlanticului”.

Europa menajează relațiile cu SUA și reduce dependența de aliați
Europenii țin să-și menajeze relațiile cu Statele Unite, însă își multiplică în paralel eforturile de a-și reduce dependența atât față de acest aliat turbulent, cât și față de China.

Acest lucru este ilustrat de multiplicarea, în ultimele luni, a acordurilor de liber-schimb încheiate de către UE cu parteneri cu care discuta, în unele cazuri, de zeci de ani.

După ce a încheiat acorduri cu Indonezia și Mercosur, UE a încheiat săptămâna aceasta al patrulea acord în decurs de șase luni, cu Australia.

Această politică de diversificare comercială nu a fost lansată din cauza lui Donald Trump, care însă a accelerat-o puternic, observă un membru al centrului de reflecție Bruegel, André Sapir.

„Trump a generat dezordine. Statele Unite erau centrul sistemului economic și comercial internațional, însă au devenit de-acum un element distructiv al acestui sistem”, subliniază el.

Dimensiunea defensivă a noilor alianțe
În opinia sa, încheierea unor noi alianțe – împotriva măsurilor de „coerciție” ale lui Trump sau Chinei – are o dimensiune „defensivă” evidentă.

„Aceste acorduri fac parte din arsenalul nostru. Ele sunt portavionul nostru, armele noastre strategice în ordinea internațională”, declară el.

El apreciază că se realizează astfel dorința premierului canadian Mark Carney, care a îndemnat, la Forumul Economic Mondial (WEF) de la Davos, „puterile medii” să se unească împotriva „puterilor hegemonice” care domină ordinea internațională.

stirileprotv.ro

Noutați dupa tema