Noutaţi

Leul preia volatilitatea euro: economia moldovenească se obișnuiește cu noua realitateInflația „în afara regulilor” sau Bun venit în criză?Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Ianuarie, a.2026Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

România se bate cu Bulgaria, dar și cu Camerun, Guatemala, Liban, El Salvador la costurile vieții HARTĂ

România se bate cu Bulgaria, dar și cu Camerun, Guatemala, Liban, El Salvador la costurile vieții HARTĂ

România rămâne una dintre țările ieftine la nivel global și regional în ceea ce privește costul vieții, potrivit indicelui global al costului vieții pentru 2026 realizat de Numbeo, care măsoară prețul cheltuielilor de zi cu zi — inclusiv chiria — raportat la New York, considerat baza de referință cu valoarea 100. Aceasta însă și în condițiile în care prețurile sunt raportate și la salarii/venituri, respectiv puterea de cumpărare a populației.

Indicele costului vieții compară prețul cheltuielilor de zi cu zi — alimente, restaurante, transport, utilități și chirii — cu nivelul din New York, oraș utilizat ca bază de referință cu valoarea 100. Cu alte cuvinte, un indice de aproximativ 40, cât are România, indică un nivel general al prețurilor de circa 40% din costurile considerate standard în orașul american și astfel poate permite compararea directă între economii diferite. România apare printre țările cu cele mai mici costuri ale vieții, atât în regiune, cât și la nivel european și global. În indicele general al costului vieții, România are un scor de 40,6, ceea ce o plasează în a doua jumătate a clasamentului mondial. În aceeași zonă de cost se află Bulgaria, Armenia, Argentina, dar și Liban, Camerun, Etiopia, toate cu valori apropiate ale indicelui, în timp ce sub România apar Bosnia și Herțegovina, Rusia, Moldova sau Ucraina, cu niveluri mai reduse ale costurilor generale.

Poziționarea arată că România se află în grupul țărilor cu costuri relativ scăzute la nivel global. În Europa, România ocupă locul 38. Mai scumpe sunt Serbia (42,6) și Bulgaria (41,6), iar sub România apar Bosnia și Herțegovina (38,7), Rusia (36,5) și Moldova (35,8). Statele din Europa Centrală sunt poziționate mai sus în clasament, cu costuri mult mai mari ale vieții. vieții. Precum Ungaria (46,9), Polonia (47,3), Slovacia (49,6), Cehia (53).

Unele diferențe mici din regiune, dar demne de semnalat, sunt la analiza separată pe indicele costurilor fără chirie, indicator care reflectă în principal costul alimentelor și al bunurilor curente.

În această categorie, România are un indice de 39, sub Cehia, Slovacia și Ungaria, dar în apropierea Poloniei și Bulgariei și peste Rusia, Moldova, Belarus, Ucraina. Clasamente: - În reguine: România e a șasea cea mai ifetină din 10 în regiune. - În Europa România este a 7-a cea mai ieftină din 44 de țări. - În lume România este a 43-a cea mai ieftină țară din lume, din 131 numărate de statistica prezentă. Cei mai scumpi La celălalt capăt al clasamentului global se află economiile cu cele mai ridicate costuri ale vieții. În Europa, Elveția conduce clasamentul cu un indice de peste 110, urmată de Islanda și Norvegia, în timp ce Danemarca, Luxemburg sau Olanda se mențin, de asemenea, la valori ridicate. Cele mai scumpe vieți din lume sunt în insulele de vacanță ale americanilor, singurele care depășesc Elveția: Bermuda, Cayman Islands și U.S. Virgin Islands.
Metodologia Numbeo pornește de la comparația directă cu New York: un scor de 80 înseamnă costuri cu 20% mai mici decât în orașul american, iar valorile sub acest nivel indică diferențe și mai mari.

Din această perspectivă, România rămâne semnificativ mai accesibilă decât majoritatea economiilor occidentale, chiar dacă percepția internă este influențată de creșterile rapide de preț din ultimii ani. Prețurile noastre sunt instabile Poza statistică făcută de compania citată nu este însă una care înglobează evoluțiile următoare. România se confruntă în prezent cu creșteri mari de prețuri, care ar putea modifica indicatorul prezentat în text. În prezent există o inflație de 9,6%, de departe cea mai mare din Uniunea Europeană. Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat, în ședința de marți, Raportul asupra inflației, ediția februarie 2026, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile. Potrivit prognozei din ultimul Raport BNR asupra inflației, creșterea prețurilor a urmat evoluției tarifelor din energie și, nu în ultimul rând a majorării intempestive a taxelor pe consum, anul trecut, adică creșterile la TVA de la 19 la 21% și majorarea accizelor.

profit.ro

Noutați dupa tema