Noutaţi

Leul preia volatilitatea euro: economia moldovenească se obișnuiește cu noua realitateInflația „în afara regulilor” sau Bun venit în criză?Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Ianuarie, a.2026Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Prețul petrolului la 150 de dolari pe baril ar putea declanșa o recesiune globală severă

Prețul petrolului la 150 de dolari pe baril ar putea declanșa o recesiune globală severă

Dacă prețul petrolului ajunge la 150 de dolari pe baril, va declanșa o recesiune globală, a declarat pentru BBC șeful gigantului financiar american BlackRock.
Larry Fink, care conduce cel mai mare administrator de active din lume, a spus că dacă Iranul „rămâne o amenințare” și prețurile petrolului rămân ridicate, acest lucru va avea „implicații profunde” pentru economia globală.

BlackRock este un colos financiar, administrând active în valoare de 14 trilioane de dolari și este unul dintre cei mai mari investitori în multe dintre cele mai mari companii din lume.

Dimensiunea și amploarea sa îi oferă lui Fink – unul dintre cei opt cofondatori ai companiei, înființată în 1988 – o perspectivă unică asupra stării economiei globale.
Conflictul din Orientul Mijlociu a declanșat fluctuații puternice pe piețele financiare, pe măsură ce investitorii încearcă să evalueze ce se va întâmpla cu costurile energiei.
Două scenarii
Pentru Fink, este prea devreme pentru a determina amploarea finală și rezultatul conflictului, dar el crede că vor exista două scenarii extreme.

În primul, dacă conflictul se rezolvă și Iranul devine din nou un stat acceptat de comunitatea internațională, prețul petrolului ar putea scădea sub nivelul de dinaintea războiului.
Dar dacă nu, spune el, ar putea urma „ani cu petrol peste 100 de dolari, apropiindu-se de 150 de dolari”, ceea ce ar avea implicații economice majore și ar duce probabil la „o recesiune severă și abruptă”.

Fink spune că statele trebuie să fie pragmatice în privința mixului energetic, folosind toate sursele disponibile, dar energia ieftină este esențială pentru creșterea economică și pentru îmbunătățirea nivelului de trai.

„Creșterea prețurilor la energie este o taxă regresivă. Îi afectează mai mult pe cei săraci decât pe cei bogați.”

Țările nu ar trebui să depindă de o singură sursă, spune el. „Folosiți fără îndoială ceea ce aveți, dar orientați-vă agresiv și către surse alternative.”

„Nicio asemănare cu 2007-2008”
Unii analiști au sugerat că există asemănări cu perioada premergătoare crizei financiare din 2007-2008.

Prețurile energiei cresc rapid, iar unii au semnalat fisuri în sistemul financiar. BlackRock este una dintre firmele care au limitat retragerile investitorilor din fonduri de credit privat.

Dar Fink insistă că nu există niciun risc de repetare a crizei din 2007-2008, când mai multe bănci au colapsat sau au fost salvate, deoarece instituțiile financiare sunt acum mai solide.

„Nu văd nicio asemănare. Zero”, a spus el.

stirileprotv.ro

Noutați dupa tema