Noutaţi

Leul preia volatilitatea euro: economia moldovenească se obișnuiește cu noua realitateInflația „în afara regulilor” sau Bun venit în criză?Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Ianuarie, a.2026Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

MAIA: Moldova se pregătește să primească fonduri de preaderare de la Uniunea Europeană, care ar putea fi alocate pentru plăți către fermieri pe hectar

MAIA: Moldova se pregătește să primească fonduri de preaderare de la Uniunea Europeană, care ar putea fi alocate pentru plăți către fermieri pe hectar

Declarația a fost făcută de ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, care a prezentat un pachet de măsuri și strategii financiare menite să sprijine sectorul agricol în contextul integrării europene și al provocărilor climatice actuale. Șefa Ministerului Agriculturii a subliniat că prioritatea ministerului este nu numai gestionarea finanțării curente, ci și pregătirea activă pentru valorificarea fondurilor de preaderare ale Uniunii Europene. În acest scop, ministerul agriculturii lucrează la acreditarea echipelor și la implementarea sistemelor informatice cheie, precum Registrul parcelelor de teren și alte registre de specialitate. „Finanțarea preaderare, pe care o urmărim, poate fi direcționată cu deplină încredere și către plăți directe pe hectar. Ne aflăm în proces de pregătire pentru participarea la exercițiul bugetar multianual al Comisiei Europene, unde vom solicita aceste resurse”, a declarat Ludmila Catlabuga. Referindu-se la plățile directe pe hectar, ea a precizat că se testează mecanisme pentru anumite culturi în vederea stabilirii unui proces clar de monitorizare și verificare la fața locului a celor 1,4 milioane de hectare eligibile pentru sprijin, ținând cont de resursele umane necesare pentru aceste verificări. Șefa Ministerului Agriculturii a menționat, de asemenea, că, în colaborare cu Ministerul Finanțelor și Serviciul Public de Impozite, se lucrează la reducerea termenului de procesare a cererilor de rambursare a TVA-ului la 15–20 de zile. Obiectivul este rambursarea a 200 de milioane de lei alocați producătorilor agricoli prin mecanisme debirocratizate. În cadrul programului FCA (Fondul de creditare agricolă) se pregătește o modificare care va permite finanțarea fondurilor de rulment, și nu doar a investițiilor, la o rată a dobânzii competitivă de aproximativ 5,1%, asigurând astfel fluxul de numerar necesar pentru activitatea sezonieră. Guvernul își menține, de asemenea, angajamentul de a aloca peste 100 de milioane de lei pentru acoperirea accizelor la motorină și a altor necesități urgente, suma urmând a fi revizuită în cadrul ajustării bugetare. Ludmila Catlabuga a recunoscut existența unor semnale privind creșterea prețurilor la produsele agroalimentare, menționând că în prezent se desfășoară o analiză structurată împreună cu Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării. În contextul prognozelor meteorologice nefavorabile pentru a doua și a treia decadă a lunii aprilie, când riscul de îngheț este maxim pentru sectorul pomicol, aflat în faza de înflorire, șefa Ministerului Agriculturii a îndemnat agricultorii să utilizeze instrumente de prevenire a înghețului, menționând că, prin intermediul AIPA, ADMA și ODA, autoritățile au pus la dispoziție programe de subvenționare destinate special acestor tehnologii. „Este extrem de important ca fermierii să utilizeze aceste mecanisme pentru a minimiza riscurile într-o perioadă atât de vulnerabilă”, a subliniat Ludmila Catlabuga. // 08.04.2026 – InfoMarket.

Noutați dupa tema