Un buget fără rezerve: cine va plăti pentru cheltuielile tot mai mari ale statului

Veniturile bugetului de stat al Moldovei au crescut cu doar 0,7% în prima jumătate a anului 2026, în timp ce cheltuielile au crescut cu 4,2%, iar deficitul — cu peste 21%. Aceste cifre nu indică încă probleme în execuția bugetului anual, dar evidențiază limitele rezervei financiare. Noul guvern a confirmat deja că o parte din impozite va fi ajustată, iar anumite facilități vor fi eliminate. Întrebarea nu mai este dacă se va reuși evitarea completă a majorărilor, ci asupra cui anume va cădea povara suplimentară.

În perioada ianuarie–iunie, veniturile bugetului de stat s-au ridicat la 37 miliarde 029,6 milioane de lei — cu 270 milioane de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2025. Cheltuielile au atins aproximativ 46,24 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 4,2%. Deficitul s-a situat la 9,21 miliarde de lei, față de aproximativ 7,6 miliarde de lei în anul precedent.

Acest lucru nu reprezintă încă un eșec al planului bugetar. Veniturile și cheltuielile sunt înregistrate inegal, iar pentru întregul an 2026, deficitul bugetului de stat a fost prevăzut inițial la 20,9 miliarde de lei, adică 5,5% din PIB. La venituri de 79,67 miliarde de lei, cheltuielile sunt planificate la nivelul de 100,57 miliarde de lei. Astfel, în primele șase luni s-a înregistrat aproximativ 44% din deficitul anual. 

Un semnal și mai semnificativ îl reprezintă decalajul dintre evoluția veniturilor și a cheltuielilor. Statul cheltuiește mai mult decât în urmă cu un an, în timp ce veniturile totale aproape că nu cresc. În același timp, creșterea slabă a veniturilor totale nu poate fi explicată prin deteriorarea colectării impozitelor: veniturile administrate de Serviciul Fiscal și de Serviciul Vamal au crescut. Rezultatul general a fost frânat de reducerea altor surse, în primul rând a granturilor.

Este important să nu se confunde bugetul de stat cu întregul buget public național. Contribuțiile la asigurările sociale de stat și la asigurările medicale obligatorii sunt încasate în bugete separate și nu pot fi utilizate ca dovadă a creșterii veniturilor proprii ale bugetului de stat. Tocmai bugetul de stat finanțează o parte semnificativă a transferurilor către bugetele sociale, medicale și locale, de aceea creșterea veniturilor proprii ale acestora nu elimină presiunea asupra finanțelor centrale.

Bugetul adoptat prevedea deja că, în 2026, cheltuielile vor crește mai rapid decât veniturile: cu 7%, respectiv cu 5,1%. Guvernul a justificat creșterea deficitului prin investițiile în infrastructură și economie. Cu toate acestea, în același timp, statul trebuie să găsească fonduri pentru noi cheltuieli, inclusiv reforma salarizării în sectorul bugetar și alte transformări anunțate.

Cu toate acestea, căutarea de venituri suplimentare trebuie să fie însoțită de o revizuire a propriilor cheltuieli ale statului. Guvernul trebuie să evalueze eficiența programelor bugetare, structura aparatului administrativ și numărul funcționarilor publici. Nu este vorba despre o reducere mecanică a personalului, ci despre un audit al funcțiilor statului: care dintre acestea se suprapun, care pot fi digitalizate și unde cheltuielile nu generează rezultate proporționale. Fără o astfel de evaluare, majorarea anumitor impozite și eliminarea facilităților fiscale vor părea o transferare a costurilor aparatului de stat în continuă creștere asupra mediului de afaceri și a cetățenilor.

În acest context, politica fiscală pentru anul 2027 devine o modalitate nu doar de a schimba sistemul, ci și de a extinde baza de venituri. Primul proiect, prezentat de guvernul anterior, combina reducerea sarcinii fiscale pentru anumite grupuri cu creșterea acesteia pentru altele.

Se propunea reducerea impozitului pe venit de la 12% la 7% pentru persoanele fizice cu venituri anuale de până la 1 milion de lei și stabilirea unei cote de 15% pentru veniturile mai mari. Pentru companii se prevedea o cotă zero pentru profitul nedistribuit, dar în cazul distribuirii acestuia, impozitul urma să fie de 15%, iar impozitul pe dividende urma să crească de la 6% la 7%.

Proiectul prevedea, de asemenea, reducerea facilităților și a cotelor reduse de TVA, alinierea accelerată a accizelor la nivelurile minime ale UE și introducerea de noi accize pentru lichidele destinate țigărilor electronice, băuturile carbogazoase îndulcite și articolele pirotehnice. Pentru antreprenorii independenți se propuneau cote de 15% pentru venituri de până la 1 milion de lei și de 30% în cazul depășirii acestui prag. Conform calculelor fostului guvern, întregul pachet ar fi trebuit să reducă deficitul bugetar din 2027 cu aproximativ 6 miliarde de lei. 

Cu toate acestea, această variantă nu mai poate fi considerată un proiect actual al guvernului. După schimbarea cabinetului, ministrul finanțelor, Victoria Belous, a anunțat că documentul va fi revizuit și supus din nou consultărilor. Autoritățile au renunțat la majorarea TVA-ului la medicamente de la 8% la 20%, precum și la așa-numita taxă pe nunți. Nu se știe încă dacă restul cotelor și facilităților propuse vor fi menținute.

În același timp, ministrul a confirmat în mod explicit orientarea generală: colectarea impozitelor va fi intensificată, o parte din taxele percepute vor fi ajustate, iar facilitățile pe care autoritățile le vor considera că și-au epuizat scopul vor fi eliminate. Prin urmare, Ministerul Finanțelor intenționează să reevalueze cotele preferențiale. Se preconizează că noua concepție va fi prezentată până pe 6 august. 

Prin urmare, ar fi incorect să se afirme că guvernul a renunțat complet la majorarea impozitelor. Creșterea anumitor impozite și reducerea unei părți din facilități sunt confirmate ca direcție a politicii viitoare. Însă, deocamdată, nu se poate afirma că sarcina fiscală totală va crește pentru toți: în același timp, ar putea fi reduse impozitele pe muncă sau pe profitul reinvestit.

Principala problemă constă în distribuția sarcinii fiscale. Dacă veniturile suplimentare vor fi asigurate în principal prin impozitele pe consum și prin eliminarea cotelor reduse de TVA, cheltuielile s-ar putea reflecta în prețuri. Dacă accentul va fi pus pe profitul distribuit și pe veniturile mari, sarcina principală va fi suportată de companiile respective și de contribuabili. Dacă, însă, autoritățile se vor limita la îmbunătățirea administrării, efectul bugetar anunțat s-ar putea dovedi insuficient.

Rezultatele primului semestru nu indică o criză bugetară, dar arată de ce guvernul caută resurse suplimentare. Cu toate acestea, consolidarea bugetară nu trebuie să se limiteze la majorarea anumitor impozite, la eliminarea facilităților fiscale și la creșterea împrumuturilor. Statul trebuie să-și revizuiască și propriile cheltuieli — eficiența programelor bugetare, structura aparatului administrativ și justificarea efectivului acestuia. În caz contrar, povara principală a obligațiilor în creștere va fi transferată asupra mediului de afaceri și a cetățenilor, în timp ce eficiența aparatului de stat în sine va rămâne în afara sferei reformei. //28.07.2026 – InfoMarket.