TVA aplicată coletelor: lupta împotriva avantajelor platformelor de comerț electronic generează noi dezechilibre

Autoritățile își propun să anuleze facilitatea fiscală de care beneficiază platformele de comerț electronic străine în detrimentul comerțului moldovenesc. Însă noul regim de TVA pentru coletele de până la 150 de euro nu va afecta doar Temu, AliExpress, SHEIN și altele. Aceleași reguli se vor aplica și cumpărăturilor de la magazinele online europene și altor comenzi din străinătate, care au un model complet diferit de vânzare și impozitare. În plus, în cadrul consultărilor au fost identificate noi dificultăți care ar putea duce la creșterea costului final al coletului pentru cumpărător.

Ministerul Finanțelor a organizat săptămâna aceasta consultări cu operatorii poștali și de curierat privind politica fiscală pentru anul 2027. Au fost discutate TVA aplicată coletelor, o eventuală taxă de procesare pentru fiecare expediere, cheltuielile operatorilor, formalitățile vamale, depozitarea, trasabilitatea mărfurilor și întărirea controlului asupra importurilor de valoare redusă.

Obiectivul Ministerului Finanțelor este formulat destul de clar: eliminarea regimului preferențial pentru achizițiile de import de mică valoare și uniformizarea condițiilor între vânzătorii moldoveni și platformele de comerț electronic străine.

Problema există cu adevărat. În prezent, un cumpărător poate comanda un produs cu o valoare de până la 150 de euro prin Temu, AliExpress, SHEIN, Trendyol sau o altă platformă de comerț electronic străină și îl poate primi fără TVA la import. O companie moldovenească care importă un produs similar în vederea revânzării nu are această posibilitate și plătește această taxă la import.

Pe fondul creșterii rapide a comerțului electronic transfrontalier, diferența devine din ce în ce mai evidentă. Conform datelor publicate anterior, aproximativ 80% din coletele care trec prin Poșta Moldovei sunt provenite de la Temu. Dar Temu este doar cel mai vizibil exemplu.

Începând cu 1 octombrie 2026, se preconizează modificarea regulilor: achizițiile online cu o valoare de până la 150 de euro vor fi supuse taxei pe valoare adăugată la o cotă de 20%. Pragul de 150 de euro nu este, de altfel, unul nou. Acesta există deja în legislația vamală în vigoare: în prezent, coletele expediate de magazinele online către persoane fizice cu o valoare de până la 150 de euro sunt scutite de taxele de import, cu respectarea condițiilor stabilite. Coletele cu o valoare cuprinsă între 150,01 și 1.000 de euro sunt deja declarate prin declarația vamală electronică H6 și sunt supuse taxelor de import corespunzătoare. Adică noul sistem ar trebui să elimine scutirea tocmai pentru acel segment al cumpărăturilor online care până acum nu era impozitat.

Se preconizează că marile platforme de comerț electronic se vor înregistra în sistemul moldovenesc și vor percepe taxa imediat la plata comenzii. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, TVA va trebui plătit la primirea coletului prin intermediul unui operator poștal sau de curierat.

Astfel, se uniformizează condițiile de concurență: dacă un vânzător moldovean operează cu TVA, atunci nici o platformă de comerț electronic străină nu ar trebui să beneficieze de un avantaj fiscal doar pentru că marfa ajunge direct la cumpărător. Totuși, tocmai caracterul universal al noii reglementări a devenit sursa unei noi controverse.

Pe platforma e-Democrație a fost înregistrată o petiție colectivă prin care se solicită menținerea scutirii de TVA pentru coletele provenite din Uniunea Europeană. Autorii acesteia atrag atenția asupra faptului că noile reguli se vor aplica în mod egal atât cumpărăturilor în masă de pe platformele de comerț electronic, cât și comenzilor de la magazinele online europene obișnuite.

Aceasta este o diferență importantă. Achiziționarea unui produs ieftin de pe Temu, AliExpress sau SHEIN și, de exemplu, comandarea unei cărți din România sau a unor piese auto din Germania constituie, din punct de vedere formal, importuri cu o valoare de până la 150 de euro. Însă mecanismul de vânzare și de impozitare al acestora poate fi diferit.

Un argument separat al petiției se referă la riscul dublei TVA. În sine, un astfel de risc nu apare automat. Atunci când vinde un produs din UE unui cumpărător din Moldova, vânzătorul european trebuie să îl înregistreze ca export în afara Uniunii Europene, adică fără TVA local. În acest caz, TVA se plătește deja la cumpărarea sau importul produsului în țară.

Problema apare dacă magazinul european include taxă pe valoare adăugată proprie în preț, iar la import se mai percepe și TVA moldovenească. În acest caz, cumpărătorul va fi nevoit fie să solicite rambursarea taxei de la vânzător, fie să plătească, de fapt, de două ori.

Prin urmare, aici multe depind nu de cota de 20% în sine, ci de modul în care va fi organizată administrarea. Noul sistem trebuie să înțeleagă clar unde și ce TVA a fost deja plătit, cum se determină baza de impozitare și ce se întâmplă în cazul unei erori din partea vânzătorului sau a platformei.

A apărut încă o posibilă taxă suplimentară. Ministerul Finanțelor a anunțat că, în cadrul consultărilor cu operatorii poștali și de curierat, s-a discutat despre o taxă pentru procesarea fluxului de colete și cheltuielile administrative asociate. Deocamdată nu se știe dacă o astfel de taxă va fi introdusă și în ce cuantum, dar, în acest caz, costurile finale pentru cumpărător ar putea depăși chiar și cei 20% TVA.

Pentru stat, cea mai simplă opțiune este introducerea unei reguli unice pentru toate cumpărăturile online cu o valoare de până la 150 de euro. Aceasta este mai ușor de administrat decât determinarea separată a țării vânzătorului, a originii mărfii, a tipului de piață online și a schemei de vânzare. Și această "simplitate" creează problema descrisă mai sus.

Autorii petiției semnalează încă o posibilă discrepanță: diferența dintre primirea mărfii prin poștă și importul fizic al acesteia de către cumpărător. În prezent, o persoană care se întoarce din străinătate poate introduce în bagajul personal bunuri cu caracter necomercial cu o valoare totală de până la 300 de euro atunci când trece frontiera cu mijloace de transport terestre și de până la 430 de euro - cu transportul aerian sau maritim, fără a plăti TVA și taxe vamale. Prin urmare, același produs poate fi impozitat diferit în funcție de modul de livrare. De exemplu, o achiziție în valoare de 200 de euro, comandată cu livrare în Moldova, depășește deja limita scutirii poștale de 150 de euro și este impozitată la import. Însă dacă o persoană cumpără ea însăși un astfel de produs din străinătate și îl aduce în bagaj, poate intra sub pragul de 300 sau 430 de euro și nu va fi supusă TVA și taxelor vamale.

După eliminarea scutirii pentru coletele de până la 150 de euro, această diferență va deveni și mai evidentă: un produs comandat online și livrat în Moldova va fi supus TVA-ului, în timp ce același produs, adus personal dintr-o călătorie, dacă se respectă limitele stabilite, poate rămâne neimpozabil.

În același timp, o excepție separată doar pentru țările UE este, de asemenea, greu de justificat. În acest caz, un produs similar din Marea Britanie, Turcia, SUA sau China se va afla în condiții fiscale mai defavorabile doar din cauza țării din care a fost expediat, indiferent de locul în care a fost fabricat.

În concluzie, disputa nu mai vizează dacă trebuie plătită TVA pentru achizițiile ieftine de pe platformele de comerț electronic. Autoritățile au făcut, de fapt, această alegere. Însă rămâne de văzut cât de precis va fi trasată linia de demarcație între eliminarea avantajului fiscal și crearea unor noi inegalități. Dacă mecanismul se va dovedi prea grosolan, statul va rezolva o problemă, dar va crea în același timp câteva noi, atât pentru toți participanții la lanțurile comerciale, cât și pentru cumpărătorii obișnuiți. //25.06.2026 – InfoMarket.