Moldova pregătește o reformă care ar putea schimba calitatea planificării economice: guvernul intenționează să treacă de la previziunile disparate ale diferitelor instituții la un scenariu macroeconomic unic. Pe baza acestuia vor fi elaborate bugetul de stat, Programul bugetar pe termen mediu, Programul de reforme economice, analiza sustenabilității datoriei publice și alte documente strategice.
La prima vedere, este vorba despre un mecanism tehnic destinat instituțiilor publice. Însă pentru economie, acesta reprezintă un element important de previzibilitate. Atunci când diferite instituții utilizează estimări diferite privind creșterea PIB-ului, piața muncii, sectorul extern, veniturile bugetare sau sectorul financiar, calitatea deciziilor scade. Într-o astfel de situație, mediului de afaceri îi este mai greu să înțeleagă pe ce așteptări se bazează politica fiscală, cheltuielile bugetare, strategia privind datoria publică și prioritățile de investiții ale statului.
Noul mecanism trebuie să acopere șase sectoare: sectorul real, sectorul fiscal, piața muncii, sectorul extern, sectorul financiar și indicatorii structurali. O astfel de abordare este importantă deoarece principalele decizii economice sunt interconectate. Creșterea salariilor influențează consumul și veniturile fiscale, comerțul exterior — piața valutară și balanța de plăți, cheltuielile bugetare — cererea internă, iar politica de îndatorare — sustenabilitatea finanțelor publice.
Se preconizează realizarea previziunilor de trei ori pe an — primăvara, vara și toamna, iar orizontul de previziune va fi de patru ani. Pentru Moldova, a cărei economie depinde de piețele externe, de prețurile la resursele energetice, de remitențele, de condițiile meteorologice și de finanțarea externă, actualizarea periodică a scenariului macroeconomic are o importanță practică. Acest lucru permite luarea în considerare mai rapidă a noilor riscuri și ajustarea deciziilor bugetare și economice.
Coordonatorul sistemului va fi Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, iar prognozele vor fi aprobate definitiv de Comitetul interdepartamental pentru planificare strategică. De acest lucru va depinde eficacitatea reformei: prognoza unică nu trebuie să fie un document formal, ci o bază comună pentru deciziile guvernului.
Pentru mediul de afaceri, principalul efect ar putea consta în reducerea incertitudinii. O prognoză unică nu înseamnă că statul va putea prezice cu exactitate evoluția economiei pentru următorii câțiva ani. Însă aceasta înseamnă că bugetul, reformele și politica de datorii vor trebui să se bazeze pe un scenariu coordonat, care este actualizat periodic și poate fi verificat.
Cheltuielile bugetare suplimentare pentru elaborarea previziunilor în noile domenii sunt estimate la 807,6 mii de lei pe an, iar personalul unității de specialitate din cadrul Ministerului Dezvoltării Economice urmează să fie suplimentat cu 2 posturi. Suma alocată din buget este modestă, dar importanța reformei nu va fi determinată de cheltuieli, ci de calitatea datelor, a metodologiei și a coordonării interinstituționale.
Noul sistem este elaborat în cadrul angajamentelor Moldovei față de UE și trebuie implementat până în decembrie 2026. Prin urmare, importanța sa depășește sfera unei simple reforme administrative interne. Pentru eurointegrare, aceasta reprezintă o etapă a tranziției către un model mai matur de guvernanță economică, în care previziunile, bugetul, datoria publică și reformele trebuie să fie interconectate.
Pentru companii, bănci, investitori și parteneri internaționali, un astfel de mecanism este important ca indicator al previzibilității politicii economice. Cu cât previziunile guvernamentale sunt mai clare, cu atât este mai ușor să se evalueze viitoarele decizii fiscale, volumul cheltuielilor publice, povara datoriei și oportunitățile de investiții. //09.07.2026 - InfoMarket.