În Moldova continuă dezbaterea privind noul pachet de modificări la legislația muncii, elaborat în cadrul procesului de aliniere a normelor naționale la standardele Uniunii Europene. Proiectul vizează Codul Muncii, Codul Contravențional, Legea cu privire la Inspectoratul de Stat al Muncii și legislația privind securitatea și sănătatea în muncă.

O consultare preliminară a avut loc la 14 iulie la Ministerul Muncii și Protecției Sociale. La 27 iulie, proiectul a fost discutat din nou în cadrul unei ședințe a grupului de lucru al Consiliului Economic din subordinea prim-ministrului, la care au participat reprezentanți ai autorităților publice, ai sindicatelor, ai organizațiilor patronale, ai mediului de afaceri și ai societății civile.

Se preconizează introducerea în Codul Muncii a unor noțiuni noi, printre care definițiile lucrătorilor comparabili, angajați pe durată nedeterminată și cu normă întreagă, precum și a lucrătorului mobil.

Proiectul prevede consolidarea principiului tratamentului egal al lucrătorilor angajați cu normă redusă sau pe bază de contracte pe durată determinată. Se propune ca orele lucrate de un angajat cu normă redusă peste durata prevăzută în contractul său individual de muncă să fie compensate ca ore suplimentare.

Se extind obligațiile angajatorilor privind informarea angajaților și a reprezentanților acestora. Sunt prevăzute cerințe suplimentare în cazul concedierilor colective și al transferului întreprinderii către un alt proprietar. Anumite dispoziții se referă la organizarea timpului de lucru, la munca de noapte și în schimburi, la munca lucrătorilor mobili, la angajarea în gospodării și la anumite particularități sectoriale.

Se preconizează, de asemenea, clarificarea competențelor Inspectoratului de Stat a Muncii. Este vorba despre procedurile de emitere a recomandărilor, elaborarea planurilor de remediere a încălcărilor, termenele de îndeplinire a măsurilor recomandate și aplicarea sancțiunilor. Se propune completarea Codului Contravențional cu răspunderea angajatorului pentru neîndeplinirea obligației de a informa lucrătorul cu privire la condițiile activității sale.

Ministerul Muncii precizează că proiectul asigură transpunerea în legislația națională a prevederilor a șase directive europene. Acestea asigură, în primul rând, transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă.

În documentele Consiliului Economic se menționează, de asemenea, Directiva UE privind munca prin agent de muncă temporară. În același timp, în lista oficială a Ministerului Muncii și pe platforma Particip.gov.md sunt menționate șase directive. Această discrepanță necesită o clarificare în versiunea finală a proiectului.

Pentru angajați, modificările propuse înseamnă garanții mai clare, extinderea dreptului la informare și consolidarea protecției anumitor categorii de salariați. Pentru angajatori, acestea pot însemna necesitatea revizuirii procedurilor interne, a contractelor de muncă, a fluxului de documente privind personalul și a modului de interacțiune cu reprezentanții angajaților.

Se pare că aplicarea practică a noilor norme va deveni principalul subiect de discuție. Ministerul Muncii informează că participanții la consultări au discutat deja impactul prevederilor propuse asupra angajaților și angajatorilor, însă pozițiile detaliate ale asociațiilor de afaceri, sindicatelor și ale unor companii individuale nu au fost încă prezentate public. Din câte am aflat, principala cerință a mediului de afaceri este aceea de a avea posibilitatea de a concedia un angajat care nu își îndeplinește obligațiile, fără tragere la răspundere în instanță. Legislația actuală protejează mai mult angajatul decât antreprenorul care i-a oferit acest loc de muncă. Acesta din urmă trebuie să aibă posibilitatea echitabilă de a concedia un angajat, fără a fi expus ulterior la posibile manipulări din partea acestuia și la amenințări cu acțiuni în instanță.

Acest lucru este important și pentru instituțiile publice, care sunt, de asemenea, angajatori. În Moldova au existat numeroase cazuri de concediere a funcționarilor publici, care ulterior, prin intermediul instanței, și-au recuperat locul de muncă împreună cu salariul pe un an sau doi – perioada de desfășurare a procesului judiciar. Este puțin probabil ca bugetul să fi avut de câștigat din această situație, fără a lua în calcul cheltuielile judiciare.

Este încă prea devreme să afirmăm că proiectul creează o sarcină excesivă pentru mediul de afaceri sau, dimpotrivă, rezolvă complet problemele legate de protecția lucrătorilor. Acest lucru va deveni clar după publicarea versiunii finale, evaluarea propunerilor primite și analiza cheltuielilor pe care întreprinderile ar putea fi nevoite să le suporte pentru a se conforma noilor cerințe.

Moldova are nevoie de mult timp de o legislație a muncii modernă și previzibilă. În același timp, transpunerea normelor europene nu trebuie să se reducă la o completare formală a codurilor cu noi obligații. Este important să se stabilească în ce măsură cerințele sunt formulate clar, dacă nu permit interpretări ambigue și dacă întreprinderile, în special cele mici și mijlocii, sunt capabile să le aplice fără costuri administrative excesive.

Proiectul face parte din Programul Național de Aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Conform informațiilor Consiliului Economic, adoptarea acestuia este prevăzută până în decembrie 2026. Pe platforma oficială Particip.gov.md se acceptă propuneri privind proiectul până pe 5 august.

Rezultatul reformei va depinde de capacitatea autorităților și a mediului de afaceri de a găsi un echilibru rezonabil. Angajații trebuie să beneficieze de garanții reale, nu doar declarative. La rândul său, mediul de afaceri are nevoie de reguli clare, proceduri fezabile și timp suficient pentru adaptare. // 30.07.2026 – InfoMarket.