Noutaţi

Tarmo SILD: Energbank este profitabil de când se află în mâinile Iute GroupDatele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 28 Februarie, a.2026Leul preia volatilitatea euro: economia moldovenească se obișnuiește cu noua realitateInflația „în afara regulilor” sau Bun venit în criză?Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Roverul Curiosity a descoperit noi compuși organici pe Marte: „A fost o lume locuibilă”

Roverul Curiosity a descoperit noi compuși organici pe Marte: „A fost o lume locuibilă”

Realizând un tip de experiment care nu mai fusese încercat niciodată dincolo de Pământ, roverul Curiosity al NASA a identificat mai mulți compuși organici pe Marte, în condițiile în care oamenii de știință încearcă să afle dacă Planeta Roșie a adăpostit vreodată viață, transmite marți agenția Reuters.

Potrivit cercetătorilor, cinci dintre cei șapte compuși organici diverși confirmați de rover în roci formate într-un bazin care a fost umplut odinioară cu apă, situat în apropierea ecuatorului planetei, nu mai fuseseră identificați anterior pe Marte.

Experimentul a sugerat de asemenea prezența unui alt compus organic care prezintă o structură similară precursorilor ADN-ului, molecula care poartă informația genetică în organismele vii de pe planeta noastră.

De ce sunt cercetătorii interesați de compușii organici de pe Marte
Compușii organici, molecule alcătuite în principal din atomi de carbon legați de alte elemente, constituie baza structurală a întregii vieți de pe Pământ. Numărul total identificat pe Marte se ridică acum la câteva zeci. Oamenii de știință au subliniat însă că toți acești compuși ar fi putut să se formeze prin procese non-biologice.

La fel ca Pământul și celelalte planete din sistemul solar, Marte s-a format în urmă cu aproximativ 4,5 miliarde de ani. În primele etape ale istoriei sale, planeta Marte era mai caldă și mai umedă decât lumea rece și aridă care este astăzi.

Cercetătorii au estimat că roca analizată de rover – sedimente depuse de apă curgătoare – datează de acum cel puțin 3,5 miliarde de ani.

„Nu putem spune încă dacă Marte a adăpostit vreodată viață, dar descoperirile noastre consolidează și mai mult dovezile că Marte a fost o lume locuibilă în perioada în care viața a apărut pe Pământ”, a declarat astrobiologa și cercetătoarea în științe planetare Amy Williams, membră a echipei științifice Curiosity și autoarea principală a studiului publicat marți în revista Nature Communications.

Descoperirea compușilor organici nu înseamnă automat că pe Marte a existat viață microbiană
Identificarea fără echivoc a unor dovezi ale vieții din trecut ar necesita aducerea pe Pământ a unor mostre de rocă pentru analiză.

„Pentru a fi clar, nu am găsit dovezi ale existenței vieții în cadrul acestui studiu, dar continuăm să rafinăm înțelegerea moleculelor fundamentale care au fost prezente pe Marte”, a subliniat Williams.

Curiosity a amartizat în 2012 în craterul Gale, în urma unui impact antic. Experimentul descris acum a fost realizat în 2020, într-o regiune a craterului numită „Glen Torridon”, unde abundența mineralelor argiloase arată că apa a fost cândva prezentă. Dacă viața microbiană a apărut vreodată pe Marte, ea ar fi existat probabil în corpurile de apă.

Williams a explicat că mineralele argiloase pot conserva moleculele organice mai bine decât alte tipuri de minerale, ceea ce le face o țintă ideală pentru identificarea unor astfel de compuși.
Experimentul realizat de roverul Curiosity al NASA
Experimentul a fost realizat cu ajutorul instrumentului SAM (Sample Analysis at Mars) al roverului cu șase roți. Curiosity a forat în roca de bază într-un punct numit „Mary Anning”, în onoarea unei paleontoloage britanice din secolul al XIX-lea.

Proba de rocă, redusă la pulbere, a fost apoi introdusă într-un mic recipient care conținea o substanță chimică ce descompune materia organică complexă în fragmente mai mici, detectabile de instrumentul SAM.

„Acest studiu confirmă că materia organică mai mare și mai complexă, numită carbon macromolecular, este prezentă și conservată în apropierea suprafeței rocii marțiene, în pofida condițiilor dure ale planetei în ceea ce privește radiația”, a subliniat Amy Williams.

„Experimentul a produs, de asemenea, molecule organice mai mici rezultate din acest proces de descompunere, care nu au mai fost observate până acum pe Marte”, a explicat cercetătoarea.

Marte a fost locuibilă în trecutul său îndepărtat
„Roverul Curiosity a fost construit pentru a căuta medii locuibile, locuri în care viața ar fi putut exista dacă ar fi apărut vreodată pe Marte. Acest studiu contribuie la această poveste, arătând că mediile marțiene au fost locuibile în trecutul îndepărtat și au avut ingredientele necesare vieții așa cum o cunoaștem”, a adăugat aceasta.

Oamenii de știință au anunțat anul trecut că o mostră de rocă dintr-un crater diferit, obținută de Perseverance, un alt rover al NASA, conținea structuri care ar fi putut fi generate de reacții chimice implicând microbi, în timpul formării rocii.

Roverele NASA s-au aflat în prima linie a cercetării marțiene, inclusiv în descoperirea compușilor organici.

„Deși nu putem spune dacă această materie organică provine din procese geologice, din depuneri de meteoriți sau ca urmare a vieții, rezultatele noastre sugerează că, dacă materie organică complexă provenită din viață a fost conservată pe Marte, ar trebui să o putem detecta cu instrumentele roverelor actuale și viitoare”, a conchis Williams.

hotnews.ro

Noutați dupa tema