Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Ianuarie, a.2026Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Țestoasele gigant revin în Galápagos după aproape 150 de ani de la dispariție

Țestoasele gigant revin în Galápagos după aproape 150 de ani de la dispariție

La aproape 150 de ani după ce ultimele țestoase gigant au dispărut de pe insula Floreana, din arhipelagul ecuadorian Galápagos, specia revine treptat în habitatul său natural.

158 de tinere exemplare, cu vârste cuprinse între 8 și 13 ani, au fost eliberate pentru a contribui la refacerea ecosistemului afectat al insulei, scrie CNN.
Eliberarea a fost programată odată cu debutul sezonului ploilor de iarnă, pentru a le oferi condiții cât mai favorabile de adaptare.

Potrivit lui Fredy Villalba, directorul centrului de reproducere al Galápagos National Park de pe insula Santa Cruz, exemplarele au fost atent selectate: „Sunt suficient de mari pentru a fi eliberate și se pot apăra împotriva animalelor invazive ca șobolanii și pisicile”.

El a precizat că au fost alese exemplarele cu cea mai puternică linie genetică, special pentru Floreana.

Cele 158 de țestoase fac parte dintr-un program mai amplu, care prevede introducerea treptată a 700 de exemplare pe insulă.
Conform lui Christian Sevilla, director al departamentului de ecosisteme din cadrul parcului, animalele poartă între 40 și 80% din materialul genetic al speciei Chelonoidis niger, dispărută de pe Floreana în urmă cu aproximativ un secol și jumătate.
În urmă cu două secole, insula Floreana găzduia aproximativ 20.000 de țestoase gigant. Vânătoarea intensă de balene, un incendiu devastator și exploatarea umană au dus însă la dispariția completă a speciei de pe insulă.

Originea hibrizilor a fost descoperită pe vulcanul Wolf, de pe insula Isabela, o descoperire care continuă să ridice întrebări în rândul cercetătorilor. Prin selectarea adulților cu cea mai puternică amprentă genetică, programul de reproducere urmărește, în timp, readucerea cât mai aproape de forma originală a speciei dispărute.

"Din punct de vedere genetic, reintroducerea unei specii pe acea insulă cu o componentă genetică semnificativă a speciei originale este vitală”, a declarat biologul Washington Tapia pentru Associated Press.

Tapia, cercetător și director al companiei Biodiversa-Consultores, a subliniat că miza proiectului nu este doar creșterea numărului de exemplare, ci restaurarea unei linii genetice pierdute.

Insula Floreana, cu o suprafață de aproximativ 173 de kilometri pătrați, este cea mai sudică din arhipelagul Galápagos, situat la circa 1.000 de kilometri de coasta continentală a Ecuadorului.

Cei aproape 200 de locuitori ai insulei împart teritoriul cu flamingo, iguane, pinguini, pescăruși și șoimi. Noile țestoase vor trebui însă să facă față și speciilor invazive introduse de oameni, precum șobolani, pisici, porci și măgari.

Pentru comunitatea locală, revenirea țestoaselor are o puternică valoare simbolică. Verónica Mora, locuitoare a insulei, a descris momentul drept „un vis devenit realitate”, afirmând că oamenii se simt mândri să vadă rezultatele unui proiect început în urmă cu mai mulți ani.

Arhipelagul Galápagos a fost desemnat Patrimoniu Natural Mondial în 1978, statut care recunoaște biodiversitatea unică a insulelor, atât terestră, cât și marină, neegalată în alte regiuni ale planetei.

stirileprotv.ro

Noutați dupa tema