Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Ianuarie, a.2026Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Eclipsa totală de Lună sau „Luna Sângerie” are loc astăzi. Unde se poate vedea

Eclipsa totală de Lună sau „Luna Sângerie” are loc astăzi. Unde se poate vedea

Cerul rezervă, marți, 3 martie, un fenomen vizibil din mai multe locuri ale lumii: are loc eclipsa totală de Lună, cunoscut popular sub numele de „Lună Sângerie” datorită nuanței roșiatice pe care o capătă satelitul natural al Pământului.

Faza de totalitate, când Luna devine roșie, este vizibilă din America de Nord și de Sud, Asia de Est, Australia și Noua Zeelandă, potrivit Agerpres.

Fenomenul ceresc nu se vede de pe teritoriul României, deoarece are loc în timpul zilei pentru zona noastră, când Luna se află sub orizont.

Durează aproximativ 5 ore și jumătate în total, faza de totalitate (când Luna devine roșiatică) fiind de aproximativ 58 de minute.

Eclipsa totală de Lună poate fi urmărită online grație unei transmisiuni făcute de The Virtual Telescope Project.
De ce devine Luna roșie
Luna devine roșie deoarece ea „alunecă” în umbra Pământului, care blochează razele solare, și își pierde treptat strălucirea albă. Singurele raze solare care ajung la Lună sunt ”reflectate și dispersate prin atmosfera terestră”, a explicat Ryan Milligan, astrofizician la Universitatea din Belfast.

Lungimile de undă albastre ale luminii sunt mai scurte decât cele roșii și, prin urmare, sunt mai ușor de dispersat atunci când traversează atmosfera terestră. ”Acesta este motivul pentru care Luna are o nuanță roșie, culoarea sângelui”, a precizat Ryan Milligan.

Mecanismul eclipselor de Lună se explică prin faptul ca Pământul, fiind un corp opac luminat de Soare, proiectează în urma sa un con de umbră, precum și unul de penumbră. Luna, la rândul sau, neavând lumina proprie, de fiecare dată când pătrunde în umbra Pământului, nu mai este luminată.
După modul cum Luna intersectează, parțial sau total, fie conul de umbră, fie doar cel de penumbră, va avea loc o eclipsă de Lună, parțială sau totală, prin umbră sau prin penumbră, precizează astro-urseanu.ro.

Luna parțială de Lună, vizibilă din România în august 2026
Eclipse de Lună au loc de cel puțin două ori pe an și se produc întotdeauna la faza de Lună Plină, atunci când Soarele este în opoziție cu Luna.

Din România, următoarea eclipsă parțială de Lună se va vedea la 28 august 2026, potrivit astro-urseanu.ro. Următoarea eclipsă totală de Lună, de asemenea vizibilă din România, va avea loc la 31 decembrie 2028.

Precedenta eclipsă totală de Lună ce a putut fi observată de pe întreg teritoriul țării noastre s-a produs la 7 septembrie 2025, cu o durată a totalității de 1 oră și 22 de minute.

De-a lungul secolului XXI, vor avea loc, în total, 228 de eclipse de Lună, dintre care 86 prin penumbră, 57 parțiale și 85 totale. Anii cu cele mai multe eclipse de Lună din secolul nostru, mai exact cu patru eclipse lunare fiecare, sunt: 2009, 2020, 2038, 2056, 2085 și 2096, conform eclipse.gsfc.nasa.gov.

Dincolo de spectaculozitatea acestor fenomene, eclipsele de Lună furnizează specialiștilor date privind atmosfera Pământului, gradul de poluare a acesteia, efectele radiației solare asupra atmosferei și altele, Luna comportându-se ca un ecran pe care putem ”citi” particularitățile atmosferei Pământului.

Eclipsele de Lună sunt folosite și pentru măsurarea vitezei de răcire a scoarței lunare, în intervalul în care aceasta este lipsită de căldura Soarelui, potrivit Observatorului Astronomic Amiral Vasile Urseanu.

hotnews.ro

Noutați dupa tema