Noutaţi

Noua politică a Băncii Naționale: de la supraveghere blândă la standarde de sancționare?Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 30 Aprilie, a.2026Tarmo SILD: Energbank este profitabil de când se află în mâinile Iute GroupLeul preia volatilitatea euro: economia moldovenească se obișnuiește cu noua realitateInflația „în afara regulilor” sau Bun venit în criză?Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Petrol: „Scutul” care a ținea sub control explozia prețurilor tocmai s-a epuizat

Petrol: „Scutul” care a ținea sub control explozia prețurilor tocmai s-a epuizat

Primul test major al pieței globale a petrolului a trecut fără explozia catastrofală a prețurilor de care se temeau mulți. Nu pentru că exista o ofertă amplă, ci pentru că lumea și-a „ars” majoritatea rezervelor strategice.
Însă acum, Fondul Monetar Internațional avertizează că acest scut a fost practic epuizat. Dacă criza din Strâmtoarea Ormuz se prelungește sau se agravează, piața se va trezi fără o plasă de siguranță.

Stocurile au salvat piața
Conform unei analize a Fondului Monetar Internațional (FMI), înainte de începerea războiului dintre SUA și Iran, piața globală avea un surplus de aproximativ 2 milioane de barili pe zi. Această „pernă”, combinată cu alți factori, a prevenit o criză energetică mult mai mare.

FMI notează că, din martie până în mai, piața s-a confruntat cu un deficit de aproximativ 4 milioane de barili pe zi. Cea mai mare parte a acestui deficit nu a fost acoperită de producția nouă, ci de extragerea masivă de petrol din rezervele globale.
Între timp, Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a realizat cea mai mare lansare coordonată de rezerve strategice din istorie, lansând pe piață aproximativ 400 de milioane de barili. În SUA, stocurile au scăzut la minimele ultimilor 40 de ani.

Cele trei motive pentru care prețurile nu au crescut vertiginos
FMI atribuie rezistența relativă a pieței trei factori cheie.

În primul rând, cererea a scăzut, în principal în Asia, deoarece prețurile mai mari au dus la un consum mai mic și la o utilizare mai mare a surselor alternative de energie, cum ar fi cărbunele și energiile regenerabile.
În al doilea rând, producția în afara Golfului Persic a crescut cu aproape 2 milioane de barili pe zi față de 2025, cu contribuții semnificative din partea Statelor Unite, Venezuelei, Guyanei și Rusiei.
În al treilea rând, rezervele strategice au jucat un rol decisiv, absorbind cea mai mare parte a șocului de ofertă.
„Perna de siguranță a fost acum consumată”
FMI spune că până la sfârșitul lunii mai, rezervele globale scăzuseră la aproximativ 1,2 miliarde de barili, aproape jumătate din nivelurile la care se aflau înainte de începerea conflictului.
„Această rezervă de protecție a fost epuizată”, a declarat Fondul, avertizând că, dacă perturbările continuă în ritmul actual, piața va funcționa fără o plasă de siguranță substanțială deja înainte de începutul anului 2027.

Într-un astfel de scenariu, adaugă el, prețurile petrolului ar putea crește mult mai mult.

De la 100 la 150 de dolari?
Analiștii avertizează că consecințele ofertei limitate nu s-au reflectat încă pe deplin în prețurile internaționale.

Vivek Dar de la Commonwealth Bank estimează că va dura aproximativ zece săptămâni pentru ca impactul complet al producției reduse din Golful Persic să se facă simțit.

În scenariul de bază, Brent-ul ar putea ajunge la 100 de dolari pe baril în următoarele zile, cu condiția ca situația să rămână neschimbată.
Totuși, în cazul unei blocade prelungite a Strâmtorii Ormuz, el nu exclude chiar prețuri de aproximativ 150 de dolari pe baril, nivel care ar necesita o distrugere semnificativă a cererii, în principal în Asia, pentru a restabili echilibrul pieței.

Un nou val de achiziții de petrol se apropie
În același timp, conform informațiilor Reuters, guvernele din întreaga lume se pregătesc să cumpere sute de milioane de barili până în 2028 pentru a completa rezervele strategice epuizate în timpul crizei.

Firma de analiză Kpler estimează că procesul de reaprovizionare a stocurilor ar putea crea o cerere suplimentară de până la 664.000 de barili pe zi până în al treilea trimestru al anului 2027, limitând supraoferta preconizată și susținând prețurile.

În SUA, se așteaptă ca procesul să înceapă mai devreme, deoarece o parte din petrolul pus pe piață a fost furnizat prin acorduri de împrumut și este returnat treptat împreună cu cantități suplimentare. În același timp, țările asiatice, precum Japonia, Coreea de Sud și China, iau în considerare și ele consolidarea rezervelor lor din motive de securitate energetică.

hotnews.ro

Noutați dupa tema