Noutaţi

Noua politică a Băncii Naționale: de la supraveghere blândă la standarde de sancționare?Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 30 Aprilie, a.2026Tarmo SILD: Energbank este profitabil de când se află în mâinile Iute GroupLeul preia volatilitatea euro: economia moldovenească se obișnuiește cu noua realitateInflația „în afara regulilor” sau Bun venit în criză?Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Numărul muncitorilor străini din Spania a ajuns la un nivel record, românii sunt pe locul doi în top

Numărul muncitorilor străini din Spania a ajuns la un nivel record, românii sunt pe locul doi în top

Numărul lucrătorilor străini înregistraţi în sistemul de asigurări sociale din Spania a atins un nou record în luna iunie 2026, cu o medie de 3,45 milioane de angajaţi şi o creştere cu 86.630 de angajaţi comparativ cu situaţia din luna mai, informează EFE și Agerpres.
După ţara de origine, lucrătorii marocani ocupă primul loc ceea ce priveşte numărul de contribuabili, cu 422.000 de cotizanţi, urmaţi de lucrătorii din România (353.974), Venezuela (239.892), Italia (223.500), China (133.098), Peru (122.633) şi Ucraina (84.020). Printre aceste naţionalităţi, se remarcă creşterea numărului de contribuabili venezueleni, care s-a multiplicat de zece ori în ultimul deceniu.

Per total, 28,5% dintre contribuabilii străini la sistemul de asigurări sociale din Spania provin din Uniunea Europeană.

Numărul lucrătorilor străini înregistraţi la sistemul de asigurări sociale spaniole a crescut cu 350.163 faţă de situaţia din luna iunie a anului trecut, ceea ce reprezintă o rată de creştere de 11,31%, comparativ cu media generală de 2,8%, conform datelor publicate marţi de Ministerul Incluziunii, Securităţii Sociale şi Migraţiei.
„Forţa de muncă străină susţine sectoare strategice precum îngrijirea, agricultura, construcţiile, industria ospitalităţii, transporturile şi asistenţa medicală, iar acest lucru este reflectat în datele privind ocuparea forţei de muncă specifice sectorului”, a explicat ministrul Incluziunii, Elma Saiz într-un comunicat.

Această creştere are loc în timpul procesului extraordinar de regularizare a imigranţilor, rezultând în 159.097 de persoane suplimentare înregistrate în sistemul de Securitate Socială la 30 iunie.

Marea majoritate, 83,4%, dintre contribuabilii străini au fost înregistraţi în cadrul schemei generale, iar contractele permanente au fost cel mai frecvent tip de angajare (77,3%). Pe sectoare, noile înregistrări în cadrul programului de regularizare s-au concentrat în industria ospitalităţii (38.776), comerţul cu amănuntul (20.195), activităţi administrative (19.327) şi construcţii (18.310).

Imigranţii reprezintă 15,4% din totalul lucrătorilor înregistraţi, dar sunt deosebit de importanţi în sectoare precum industria ospitalităţii (31,5%), agricultura (28,9%) şi construcţiile (25,9%). În sistemul special pentru lucrătorii casnici, aceştia reprezintă 45,5%.

hotnews.ro

Noutați dupa tema