Noutaţi

Noua politică a Băncii Naționale: de la supraveghere blândă la standarde de sancționare?Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 30 Aprilie, a.2026Tarmo SILD: Energbank este profitabil de când se află în mâinile Iute GroupLeul preia volatilitatea euro: economia moldovenească se obișnuiește cu noua realitateInflația „în afara regulilor” sau Bun venit în criză?Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Crește vârsta de pensionare în România, pentru femei. Modificările se vor aplica până în 2035

Crește vârsta de pensionare în România, pentru femei. Modificările se vor aplica până în 2035

Potrivit noilor prevederi din legislația pensiilor, vârsta de pensionare pentru femei va crește începând din luna iulie 2026.
Modificările prevăd o creștere graduală a vârstei standard de retragere din activitate, până la atingerea pragului de 65 de ani, egal cu cel al bărbaților, în anul 2035.
Noua lege a pensiilor stabilește o creștere progresivă a vârstei de pensionare, prin adăugarea a aproximativ două luni în fiecare an. Scopul este ca, până în 2035, vârsta standard de pensionare să fie unificată la 65 de ani pentru femei și bărbați, arată Adevărul. În prezent, vârsta de pensionare este de 63 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați, însă noile reglementări modifică acest calendar de tranziție. Pensionarea anticipată, reglementată mai strict O altă modificare importantă vizează pensionarea anticipată. Potrivit noilor prevederi, aceasta este posibilă doar în condițiile îndeplinirii vârstei de 60 de ani și a unui stagiu de cotizare de minimum 40 de ani. În aceste condiții, pensionarea anticipată poate fi realizată fără penalizări, după îndeplinirea criteriilor de vechime în muncă.

În România există în prezent aproximativ 4,6 milioane de pensionari, femeile reprezentând majoritatea beneficiarilor sistemului public de pensii. Ce se întâmplă cu românii de peste 45 de ani pe piața muncii Pentru mulți români, pierderea locului de muncă după 45 sau 50 de ani vine la pachet cu o surpriză neplăcută: zeci de CV-uri trimise și foarte puține răspunsuri. În mediul online se înmulțesc mărturiile celor care spun că se simt invizibili pe piața muncii, deși au zeci de ani de experiență. Specialiștii explică unde apar cele mai mari obstacole și cum pot fi depășite. Una dintre cele mai frecvente întrebări pe care și le pun angajatorii este legată de capacitatea de adaptare la noile tehnologii. Potrivit specialistei, percepția că oamenii învață mai greu odată cu înaintarea în vârstă continuă să fie puternică în multe organizații, chiar dacă experiența arată adesea contrariul.
Potrivit ultimelor datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), în luna mai, în Români erau un număr de 4.679.826 de pensionari, cu 2.812 mai puțini comparativ cu luna precedentă, iar pensia medie a fost de 2.784 de lei. Potrivit statisticilor CNPP, numărul celor care s-au pensionat la limita de vârstă era de 3.780.323 de persoane, dintre care 2.156.069 femei, în timp ce pensia medie era de 3.114 de lei. Pensie anticipată au primit, în mai 2026, 61.460 de persoane (2.473 de lei pensie medie) și pensie de invaliditate 390.558 de persoane (pensie medie de 1.080 lei), dintre care 45.953 de persoane pentru gradul I de invaliditate (943 lei pensie medie).

profit.ro

Noutați dupa tema