Noutaţi

Noua politică a Băncii Naționale: de la supraveghere blândă la standarde de sancționare?Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 30 Aprilie, a.2026Tarmo SILD: Energbank este profitabil de când se află în mâinile Iute GroupLeul preia volatilitatea euro: economia moldovenească se obișnuiește cu noua realitateInflația „în afara regulilor” sau Bun venit în criză?Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Avertisment dur din BNR: Modelul Grecia e aproape. Rădulescu, consilier Isărescu: Ei s-au prăbușit la 250% din PIB datorie, noi picăm la 65%

Avertisment dur din BNR: Modelul Grecia e aproape. Rădulescu, consilier Isărescu: Ei s-au prăbușit la 250% din PIB datorie, noi picăm la 65%

Avertisment dur venit dinspre Banca Națională a României (BNR), mai precis de la Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Mugur Isărescu. Acesta avertizează că marea problemă a României este deficitul bugetar, că ptătim deja dobânzi mai mari decât Franța, deși ca procent din PIB datoria publică este la jumătate, și că reducerea deficitului ar trebui să fie principalul nostru obiectiv. În caz contrar, arată Rădulescu, modelul Greciei, care a suferit o aterizare forțată dureroasă, nu este deloc departe.
În opinia lui Eugen Rădulescu, dacă Grecia s-a prăbușit când avea o datorie publică de 250% din Produsul Intern Brut (PIB), România riscă să travereseze aceeași situație la 65% din PIB, având în vedere dobânzile foarte mari la care ne împrumutăm. În prezent, țara noastră a ajuns la o datorie publică de 60% din PIB, coroborată cu un deficit bugetar de peste 7%, de peste două ori mai mare decât nivelul impus în UE.

„Societatea a decis să consume mai mult decât produce și asta s-a întâmplat. O vreme, lucrul acesta a fost bun. În 2006 eram la 39% din PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare din UE. Acum suntem la 78%. Nicio altă țară nu a mai făcut un salt atât de amplu. Un salt mare a făcut Polonia, iar acum este undeva în ceruri, față de unde suntem noi. O vreme, aceste politici au fost suportabile și benefice. Dar au fost benefice cât timp am avut modificări legislative care au permis o societatea mai inclusivă. Am trecut deja de momentul când trebuia să schimbăm aceste politici. Avem cheltuieli cu dobânzile mai mult decât cele cu educația. Noi, cu 60% datorie publică plătim dobânzi mai mari decât Franța, care are 120% din PIB. Când în 2023 îți propui 5% deficit bugetar, de la 7% din PIB și tu crești cu două procente, ți-ai ruinat posibilitatea de a te împrumuta în condiții decente.”, a explicat Rădulescu.

Consilierul lui Mugur Isărescu a arătat că am ajuns să avem doar două opțiuni, ambele dureroase, dintre care una ar fi catastrofală. ” Reducerea deficitului public trebuie să fie ținta principală. Pentru că ori o facem treptat, ori modelul Grecia. Noi ajungem acolo la 65% din PIB, față de Grecia la 250% din PIB, dacă nu privim lucrurile cu realism. Comportamentul politicienilor arată lipsă de înțelegere. Ne împrumutăm din ce în ce mai greu. Ne împrumutăm la dobânzi foarte mari. Avem deficit mare și nu părem că vrem să îl scădem și avem incertitudini politice care pot duce spre extremism, iara aceste lucruri ni le spun agențiile de rating pe față”, a declarat Eugen Rădulescu.

Amintim că, după criza financiară din 2008-2009, Grecia a ajuns în situația a nu își mai putea plăti datoriile externe. Grecia era una dintre țările cu cele mai mari facilități acordate bugetarilor și pensionarilor, inclusiv al 13-le și chiar al 14-lea salariu. De asemenea, Grecia freușea să colecteze foarte puține taxe, evaziunea fiind la ordinea zilei. După ce a ajuns în situația amintită, Grecia a trecut printr-o recalibrare dureroasă, cu șomaj mare și tăieri de salarii, măsurile fiind impuse de creditori. Economia elenă și-a revenit abia în ultimii ani.

economica.net

Noutați dupa tema