Noutaţi

Leul preia volatilitatea euro: economia moldovenească se obișnuiește cu noua realitateInflația „în afara regulilor” sau Bun venit în criză?Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Ianuarie, a.2026Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

România, printre țările UE cu cele mai importante scăderi ale prețurilor producției industriale

România, printre țările UE cu cele mai importante scăderi ale prețurilor producției industriale

Datele publicate de Eurostat arată că prețurile produselor care ies pe porțile fabricilor au înregistrat, în luna februarie 2026, comparativ cu luna ianuarie 2026, o scădere de 0,7% în zona euro și una de 0,5% în Uniunea Europeană (UE), iar România se numără printre statele membre cu cele mai importante scăderi ale prețurilor producției industriale.
Conform acestor date, prețurile producției industriale au crescut în majoritatea statelor membre în februarie comparativ cu luna precedentă, însă cele mai importante scăderi au fost înregistrate în Spania (minus 3,1%), Irlanda (minus 2,6%), Portugalia (minus 1,8%) și România (minus 1,6%). În cazul României, declinul din luna februarie vine după un avans de 2,6% în luna ianuarie.
Eurostat precizează că evoluția prețurilor producției industriale în UE a fost influențată în special de un declin cu 1,8% al prețurilor la energie, scrie Agerpres. În ritm anual, prețurile producției industriale au scăzut cu 3% în zona euro și cu 2,7% în UE. În acest caz însă, România se numără printre țările cu cele mai importante creșteri ale prețurilor, cu un avans de 2,7%, creșteri mai mari fiind înregistrate doar în Bulgaria (9,2%), Finlanda (7,9%), Suedia (3,5%) și Slovenia (2,9%). Din nou, prețurilor producției industriale în UE au fost influențate în special de un declin de 10,5% al prețurilor la energie. Modificarea prețurilor la porțile fabricilor este pusă de obicei pe seama consumatorilor finali și de aceea poate fi un indicator al evoluției inflației pe care Banca Centrală Europeană o vizează prin politica sa monetară. Anterior, Institutul Național de Statistică (INS) a dat publicității propriile date, conform cărora prețurile producției industriale pe total (piața internă și piața externă) au scăzut cu 1,1% în luna februarie a acestui an, față de luna ianuarie 2026, iar față de februarie 2025 au crescut cu 3%. La nivelul pieței interne, indicele prețurilor producției industriale a înregistrat o scădere de 1,56% în a doua lună a acestui an față de luna precedentă și o creștere de 2,66% în comparație cu februarie 2025. În ceea ce privește piața externă, în februarie 2026 față de luna precedentă, prețurile producției industriale au fost mai mari cu 0,12%, iar comparativ cu aceeași lună a anului anterior se constată o creștere cu 3,86%.
Pe marile grupe industriale, în ritm anual (februarie 2026 față de februarie 2025) creșteri ale prețurilor producției industriale au fost consemnate în: industria energetică (0,29%), industria bunurilor intermediare (5,54%), industria bunurilor de uz curent (4,50%), industria bunurilor de capital (3,28%) și în industria bunurilor de folosință îndelungată (2,30%). Datele INS relevă faptul că, pe secțiuni de activitate, în februarie 2026, față de februarie 2025, cele mai mari creșteri de prețuri, de 14,28%, au fost înregistrate în distribuția apei - salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare.

profit.ro

Noutați dupa tema