Noutaţi

Leul preia volatilitatea euro: economia moldovenească se obișnuiește cu noua realitateInflația „în afara regulilor” sau Bun venit în criză?Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Ianuarie, a.2026Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Criza petrolului din Orientul Mijlociu se adâncește. Europa ar putea resimți „o perturbare majoră, cea mai mare de până acum”

Criza petrolului din Orientul Mijlociu se adâncește. Europa ar putea resimți „o perturbare majoră, cea mai mare de până acum”

Perturbarea aprovizionării cu petrol din Orientul Mijlociu va creşte în aprilie şi va începe să afecteze economia europeană, închiderea Strâmtorii Ormuz reducând sever livrările, a avertizat miercuri Fatih Birol, şeful AIE.
În urma atacării de către Teheran a activelor energetice din regiune, după loviturile aeriene ale SUA şi Israelului, şi restricţiile privind transportul, s-au pierdut peste 12 milioane barili de petrol, a explicat Birol.

Acesta a adăugat: „Pierderile de ţiţei din aprilie vor fi duble faţă de nivelul din martie, pe lângă pierderile de gaze naturale lichefiate (GNL) şi se vor adăuga majorării inflaţiei şi reducerii previziunilor de creştere a economiei în multe ţări".

Pierderile ar urma să crească în aprilie, în condiţiile în care un număr de nave de transport GNL şi petroliere care au sosit în martie au fost contractate înainte de începerea războiului şi şi-au continuat drumul către destinaţiile lor.
Cea mai mare problemă este deficitul de kerosen şi motorină, care deja afectează statele din Asia dar efectele se vor resimţi şi în Europa, în aprilie sau mai, a declarat Birol.
Acesta a repetat că IEA ia în considerare să elibereze din nou petrol din rezervele sale strategice.

Actualele perturbări în aprovizionarea cu GNL şi petrol sunt mai grave decât cele combinate din timpul celor două crize din 1973 şi 1979 şi a pierderii volumelor de gaze ruseşti după invadarea Ucrainei de către Moscova, în 2022, a apreciat Birol.
Şeful IEA a atras atenţia că aproximativ 40 active energetice cheie din Orientul Mijlociu au fost lovite de la începutul războiului şi va fi nevoie de timp până când acestea vor redeveni operaţionale.

„Ne îndreptăm spre o perturbare majoră şi cea mai mare de până acum", a avertizat Birol.

La mijlocul lunii martie, AIE a decis să elibereze aproximativ 400 de milioane de barili de petrol din rezervele sale pentru a atenua creşterea preţurilor declanşată de războiul din Orientul Mijlociu. Aceasta este a şasea eliberare de petrol din rezervele strategice şi, totodată, cea mai mare operaţiune de acest tip realizată vreodată în istoria instituţiei.

AIE a indicat joi seara că ţările membre au început să elibereze petrol pe piaţă din rezervele strategice, aşa cum se angajaseră să facă.

Cu sediul la Paris, Agenţia Internaţională pentru Energie este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Agenţia a fost înfiinţată ca răspuns la primul şoc petrolier din 1973 - 1974, pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă.

stirileprotv.ro

Noutați dupa tema