România, printre țările Uniunii Europene cu cele mai ample scăderi ale producției industriale
Potrivit datelor publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), producția industrială în UE a coborât în ianuarie 2026, comparativ cu luna decembrie 2025, iar România se numără printre țările membre cu cele mai ample scăderi ale producției industriale de la o lună la alta.
Conform acestor date, în prima lună a acestui an, comparativ cu cea anterioară, producția industrială a scăzut cu 1,5% în zona euro și cu 1,6% în Uniunea Europeană. Cele mai ample scăderi ale producției industriale au fost înregistrate în Irlanda (minus 9,8%), Luxemburg (minus 4,3%), Suedia (minus 4,1%) și România (minus 3,3%). În cazul României, declinul de 3,3% din luna ianuarie vine după un avans de 0,8% în decembrie.
În ritm anual, în luna ianuarie 2026, comparativ cu ianuarie 2025, producția industrială a scăzut cu 1,2% în zona euro și cu 0,6% în UE. Și în acest caz, România se numără printre țările membre cu scăderi importante ale producției industriale în ritm anual, cu un declin de 3,9%. Scăderi mai importante decât în România s-au înregistrat doar în Luxemburg (minus 14,9%), Irlanda (minus 13,1%) și Bulgaria (minus 8,6%), scrie Agerpres. Datele publicate anterior de Institutul Național de Statistică arată că, în România, producția industrială a înregistrat o scădere de 3,9% în prima lună a acestui an, comparativ cu ianuarie 2025, ca serie brută. Conform datelor oficiale, în ianuarie 2026, au fost raportate diminuări ale activităților în industria prelucrătoare (-6,4%) și în industria extractivă (-2%). În același timp, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a crescut cu 8,5%.
Ca serie ajustată, în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, producția industrială a fost mai mică în ianuarie, anul curent, față de luna corespunzătoare din 2025, cu 3,8%. În această marjă, industria prelucrătoare și industria extractivă au scăzut cu 6%, respectiv cu 1,5%, în timp ce producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a crescut cu 7,9%. Potrivit sursei citate, la nivel comparativ ianuarie 2026 vs decembrie 2025, producția industrială (serie brută) a scăzut cu 7,3%, din cauza rezultatelor din industria extractivă (-12,4%) și industria prelucrătoare (-9,6%). Totodată, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a crescut cu 7,6%. De asemenea, producția industrială, ca serie ajustată, s-a redus de la o lună la alta cu 3,3%, ca urmare a scăderilor înregistrate în industria prelucrătoare (-5,2%) și în industria extractivă (-2,8%). În schimb, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a crescut cu 6,5%. Industria începe anul cu o scădere serioasă, peste estimările analiștilor Industria a debutat în 2026 cu o scădere mult mai amplă decât cea anticipată de analiști. Este un nou punct care sugerează un start foarte slab de an pentru economia românească, după o contracție puternică a vânzărilor cu amănuntul – evoluții ce au venit înainte de impactul noului război din Orientul Mijlociu asupra piețelor de energie și a moralului consumatorilor. Producția industrială a scăzut cu 3,3% față de decembrie (serie ajustată), și cu 3,8% față de ianuarie 2025 (serie ajustată), evoluții mult mai slabe decât cele anticipate de economiștii chestionați de Bloomberg, care estimau o contracție anuală de -0,5%, după o creștere de 1,6% în decembrie. Industria prelucrătoare a scăzut cu 5,2% față de decembrie și cu 6% față ianuarie 2025. Producția de autovehicule, una dintre diviziunile importante, a scăzut cu 2,5% anual. Industria extractivă a scăzut cu 3,8% lunar și cu 1,5% anual.
Producția de energie a urcat cu 6,5% lunar și cu 7,9% anual. Producția industrială a scăzut în 2025 pentru al treilea an consecutiv, înregistrând o scădere de 0,9% față de 2024. „Ne așteptăm ca anul 2026 să marcheze primul an de expansiune a producției industriale după trei ani consecutivi de contracție. Investițiile semnificative în securitatea UE, împreună cu stimulentele fiscale ample din Germania pentru cheltuielile de infrastructură și apărare, vor stimula probabil producția industrială europeană. Cu toate acestea, redresarea va fi probabil inegală, deoarece sectoarele industriale mari consumatoare de energie vor fi probabil afectate în continuare de costuri mai mari”, arată o notă de analiză semnată de Rareș Racoviță, BCR. Indicele PMI S&P BCR a scăzut în ianuarie, pe fondul reducerii producției și a comenzilor noi. Acesta a înregistrat o contracție suplimentară în februarie, fiind la minime istorice. Sondajele de tip PMI în rândul managerilor firmelor din industrie sunt considerate etalon în cercetările anticipative de piață, fiind strâns corelate cu dinamica reală a industriei.
„Cererea externă continuă să fie un factor cheie pentru atingerea creșterii producției interne. Aproximativ 20% din exporturile României au ca destinație Germania”, arată Racoviță. Volumul vânzărilor cu amănuntul a scăzut cu 6,5% în termeni anuali în ianuarie, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, pe seria ajustată cu numărul de zile lucrătoare și sezonalitatea, arată datele de la Statistică. Pe serie brută, scăderea a fost de 9,1%. Datele sunt mult mai rele decât așteptările analiștilor de contracție cu circa 3%. Economia a intrat în recesiune în a doua jumătate a lui 2025, cu o contracție trimestrială notabilă mai ales în trimestrul al patrulea, de aproape 2%. Dinamica anuală a încetinit de asemenea semnificativ în T4 la 0,2%, de la 1,7% în trimestrul precedent.
profit.ro
