Noutaţi

Leul preia volatilitatea euro: economia moldovenească se obișnuiește cu noua realitateInflația „în afara regulilor” sau Bun venit în criză?Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Ianuarie, a.2026Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Războiul din Orientul Mijlociu duce la scumpirea biletelor de avion și perturbări ale zborurilor la nivel global

Războiul din Orientul Mijlociu duce la scumpirea biletelor de avion și perturbări ale zborurilor la nivel global

Mai multe companii aeriene din Asia şi Europa au majorat marţi tarifele biletelor, au introdus suprataxe pentru combustibil sau au modificat programele de zbor.
Această decizie vine după ce războiul din Orientul Mijlociu a dus la creşterea abruptă a preţului combustibilului pentru avioane şi a perturbat rutele aeriene importante, transmite Reuters.

Companii precum Qantas Airways din Australia, SAS din Scandinavia şi Air New Zealand au anunţat scumpiri ale biletelor, în timp ce alţi operatori au avertizat că criza ar putea afecta aprovizionarea cu combustibil sau ar putea impune noi modificări ale programelor de zbor.

Air New Zealand a precizat că preţul combustibilului pentru avioane, care se situa între 85 şi 90 de dolari pe baril înaintea loviturilor aeriene americane şi israeliene asupra Iranului, a urcat acum la valori cuprinse între 150 şi 200 de dolari pe baril. Compania şi-a suspendat şi prognoza financiară pentru anul 2026 din cauza incertitudinii generate de conflict.
Războiul a perturbat un coridor important pentru exportul de petrol, crescând costurile companiilor aeriene şi determinând scumpirea biletelor pe unele rute, în timp ce creşte temerea că cererea pentru călătorii ar putea fi afectată.
Un purtător de cuvânt al SAS a declarat că majorarea costurilor a impus o reacţie rapidă pentru menţinerea operaţiunilor stabile, compania introducând ”o ajustare temporară a preţurilor”.

Mai multe companii aeriene europene şi asiatice, inclusiv Lufthansa şi Ryanair, au contracte de hedging care le permit să fixeze o parte din preţul combustibilului. Finnair, care a acoperit prin astfel de contracte peste 80% din necesarul de combustibil pentru primul trimestru, a avertizat însă că disponibilitatea combustibilului ar putea deveni o problemă dacă conflictul se prelungeşte.
”O criză prelungită ar putea afecta nu doar preţul combustibilului, ci şi disponibilitatea acestuia, cel puţin temporar”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei Finnair.

Situaţia este complicată şi de problemele din spaţiul aerian al Orientului Mijlociu. Avioanele care se apropiau de Dubai au fost plasate temporar marţi într-un circuit de aşteptare după o posibilă alertă de atac cu rachetă, potrivit serviciului de monitorizare a zborurilor Flightradar24.

Companiile aeriene îşi adaptează deja reţelele de zbor. Qantas analizează posibilitatea redistribuirii capacităţii către Europa, iar Cathay Pacific a anunţat că va adăuga zboruri către Londra şi Zurich în luna martie, pe fondul creşterii tarifelor pe rutele dintre Asia şi Europa din cauza închiderii unor spaţii aeriene.

Air New Zealand a confirmat că a majorat tarifele pe mai multe rute şi a avertizat că ar putea urma noi creşteri sau schimbări de program dacă preţurile combustibilului rămân ridicate.

Hong Kong Airlines a anunţat că va majora suprataxele pentru combustibil cu până la 35,2% începând de joi, iar Air India va introduce treptat suprataxe similare pentru zborurile interne şi internaţionale.

Unele companii europene spun însă că nu au nevoie imediată de scumpiri. Grupul IAG, proprietarul British Airways, a declarat că este bine protejat prin contracte de hedging şi nu intenţionează deocamdată să majoreze tarifele. Totuşi, British Airways a decis să încheie mai devreme sezonul de iarnă al zborurilor către Abu Dhabi din cauza ”incertitudinii continue”.

Acţiunile companiilor aeriene au recuperat o parte din pierderi marţi, după ce preţul petrolului a scăzut spre 90 de dolari pe baril, de la un vârf de 119 dolari atins luni, în urma declaraţiilor preşedintelui american Donald Trump potrivit cărora conflictul s-ar putea încheia în curând.

În Europa, acţiunile principalelor companii aeriene au crescut cu 3% până la 8%. În Statele Unite, titlurile marilor operatori precum Delta Air Lines, United Airlines, Alaska Air şi American Airlines erau în scădere cu 1,5% până la 2,5% în tranzacţiile de după-amiază.

Majoritatea companiilor aeriene americane nu mai utilizează contracte de hedging pentru combustibil, spre deosebire de transportatorii europeni şi asiatici. În lipsa acestei protecţii, operatorii sunt nevoiţi să compenseze creşterea costurilor prin tarife mai mari.

Datele Deutsche Bank arată că tarifele aeriene din Statele Unite au crescut rapid în ultima săptămână, atât pentru biletele cumpărate în ultimul moment, cât şi pentru cele rezervate în avans.

În acelaşi timp, traficul de pasageri continuă să crească mai rapid decât capacitatea de transport a companiilor aeriene, iar unii operatori anticipează cerere record în perioada vacanţei de primăvară. Analiştii consideră că acest context ar putea permite pieţei să absoarbă creşterea tarifelor.

Totuşi, scumpirea combustibilului ar putea determina companiile aeriene să îşi încetinească planurile de extindere, ceea ce le-ar creşte puterea de stabilire a preţurilor, însă nu este clar dacă aceste măsuri vor fi suficiente pentru a proteja pe deplin marjele de profit.

Pe lângă costurile ridicate ale combustibilului, reducerea spaţiului aerian disponibil creează noi dificultăţi pentru transportul aerian global. Piloţii sunt nevoiţi să ocolească zona conflictului din Orientul Mijlociu, iar rutele alternative devin tot mai aglomerate.

Companiile Emirates, Qatar Airways şi Etihad realizează împreună aproximativ o treime din traficul de pasageri între Europa şi Asia şi transportă peste jumătate dintre pasagerii care zboară din Europa către Australia, Noua Zeelandă şi insulele Pacificului.

Companiile europene se confruntau deja cu restricţii de spaţiu aerian din cauza războiului din Ucraina, evitând spaţiul aerian rusesc şi efectuând zboruri mai lungi. Reducerea suplimentară a spaţiului aerian disponibil face ca operarea zborurilor să devină şi mai dificilă.

stirileprotv.ro

Noutați dupa tema