Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 30 Noiembrie, a.2025Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Leul românesc e supraevaluat cu circa 10%, arată un raport al ONU. Ce scumpiri estimează în România organizația internațională pentru 2026

Leul românesc e supraevaluat cu circa 10%, arată un raport al ONU. Ce scumpiri estimează în România organizația internațională pentru 2026

Potrivit Raportului „Situația economică mondială și perspectivele pentru 2026”, publicat de ONU, moneda României este supraevaluată cu circa 10%. Organizația a calculat rata reală efectivă de schimb (REER), un mod de a evalua o monedă față de mai mulți parteneri comerciali, ajustată cu diferențele de inflație, care arată și cât de competitivă este o țară din punct de vedere al prețurilor pe plan internațional.
Un curs simplu îți spune: 1 Euro = 5,08 lei.

Dar asta arată o relație bilaterală. Rata efectivă de schimb compară moneda cu valutele tuturor partenerilor comerciali importanți.

Să zicem că România are comerț cu: Germania (40%), Italia (20%), Polonia (15%), China (15%) și SUA (10%)

Rata reală efectivă de schimb va compara leul cu toate aceste valute, apoi va ajusta rezultatul după ponderea fiecărui partener în comerț și va ține cont de diferențele de inflație.

Astfel, obții o măsură realistă a competitivității externe, nu doar față de euro.
Dacă rata reală efectivă de schimb a leului este 110 (anul de comparație e 2012), înseamnă următorul lucru: Leul este apreciat în termeni reali (cu ~10%) față de 2012, iar România este mai puțin competitivă la export.

Pentru că: prețurile interne au crescut mai repede decât cele externe sau pentru că leul s-a apreciat față de coșul valutar sau ambele variante.

Guvernatorul admitea în 2025 că leul e supra-apreciat cu circa 5%, după ce, cu un an înainte, același lucru era confirmat și de Valentin Lazea, economistul șef al Băncii Naționale a României (BNR). „Luând în calcul și inflația, leul este supraevaluat cu cel mult 5%, procent care nu reprezintă cel mai important obstacol în calea competitivității exporturilor românești”, spunea Valentin Lazea.

Implicații practice
Pentru exportatori: producția românească devine mai scumpă pe piețele externe, deci cererea externă poate scădea.

Pentru importatori: importurile devin mai ieftine pentru România deci se stimulează creșterea importurilor de bunuri/servicii.

Implicație pe contul curent: Un REER ridicat tinde să deterioreze balanța comercială, pentru că exporturile scad, iar importurile cresc.

Potrivit ONU, economia României va crește cu aproape 2% în acest an, iar inflația va coborî la 6.1%. În proiecția BNR, anul acesta se va încheia cu o inflație de 3.7%. Reamintim că rata anuală a inflaţiei în luna noiembrie 2025 comparativ cu luna noiembrie 2024 a fost 9,8%.

Ce mai arată Raportul ONU
Creșterea economică globală este prognozată să încetinească la 2,7% în 2026, față de 2,8% anul trecut, înainte de a crește apoi la 2,9% în 2027, conform Națiunilor Unite.

Raportul mai arată că, deși creșterea bruscă a tarifelor americane în 2025 a creat noi tensiuni comerciale, absența unei escaladări mai ample a contribuit la limitarea perturbărilor comerțului internațional.

„În ciuda șocului tarifar, activitatea economică globală s-a dovedit a fi rezistentă, susținută de livrările anticipate, de acumularea de stocuri și de cheltuielile puternice ale consumatorilor pe fondul relaxării monetare și al unor piețe ale muncii stabile”, potrivit raportului Departamentului pentru Afaceri Economice și Sociale al ONU.

Documentul mai arată că creșterea economică în Statele Unite a încetinit la 1,9% în 2025 – de la 2,8% în 2024 – și se preconizează că va crește la 2,0% în 2026 și la 2,2% în 2027, ajutată de politici fiscale și monetare expansioniste.

Acesta a precizat că inflația în SUA va rămâne probabil peste ținta de 2% în 2026, „deși ar trebui să scadă treptat pe măsură ce impactul tarifelor se diminuează și costurile locuințelor se stabilizează”.

În China, se preconizează că economia va crește cu 4,6% în 2026 și cu 4,5% în 2027, față de creșterea estimată de 4,9% în 2025.

Creșterea economică în Uniunea Europeană a fost prognozată la 1,3% în 2026 și 1,6% în 2027 – comparativ cu 1,5% în 2025 – datorită rezistenței cheltuielilor de consum. Cu toate acestea, este probabil ca tarifele mai mari impuse de SUA și incertitudinea geopolitică să afecteze exporturile, se mai arată în raport.

Creșterea economică în India este estimată la 7,4% în 2025 și proiectată la 6,6% în 2026 și 6,7% în 2027, susținută de consum și de investiții publice puternice, care ar trebui să compenseze în mare măsură impactul negativ al creșterii tarifelor impuse de Statele Unite, mai notează autorii raportului.

hotnews.ro

Noutați dupa tema