Noutaţi

Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Octombrie, a.2025Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Prețul aurului ar putea ajunge în 2026 la 5.300 de dolari uncia. 2025 rămâne un an cu creștere istorică, de 60% a randamentelor – Victor Dima, Tavex

Prețul aurului ar putea ajunge în 2026 la 5.300 de dolari uncia. 2025 rămâne un an cu creștere istorică, de 60% a randamentelor – Victor Dima, Tavex

Prețul aurului a crescut în ultimele 12 luni cu 60%, cee ace face ca anul 2025 să fie un an istoric, marcat de randamente foarte puternice. Prețul aurului va continua probabil să crească și în 2026, marcând o creștere de 15%-30% a prețului, până la 5.300 de dolari uncia, în cazul unui scenariu economic global tensionat, spune Victor Dima, manager trezorerie Tavex, cel mai mare jucător pe piața aurului din România.
Anul 2025 va rămâne în istoria aurului ca un an excepțional, marcat de recorduri și performanțe foarte puternice. În ultimele 12 luni, prețul aurului a crescut cu aproape 60%, fiind atinse peste 50 de noi maxime de preț. Anul a început la niveluri puțin peste 2.600 de dolari pe uncie troy și se apropie de final în zona de 4.300 de dolari, confirmând clar intrarea într-un nou ciclu bullish, își începe analiza Victor Dima.
Privind pe termen mai lung, comparativ cu acum doi sau trei ani, aurul își consolidează rolul de investiție strategică pe termen lung. ”Deși corecțiile sunt inevitabile, tendința generală rămâne ascendentă. Totuși, 2025 este un an atipic, în care randamentele deja pozitive din 2023–2024 au fost accelerate de factori suplimentari macroeconomici și geopolitici. Acest lucru subliniază încă o dată faptul că aurul funcționează cel mai bine ca activ de protecție pe termen lung, mai ales în perioade de incertitudine”, arată Dima.

La nivel global, China și India rămân principalii piloni ai cererii de aur. În ambele economii, aurul are o importanță culturală și investițională profundă, fiind utilizat atât ca mijloc de conservare a valorii, cât și ca protecție împotriva instabilității economice și valutare. Aceste două țări joacă un rol esențial în cererea fizică globală, în special pentru lingouri și monede de investiție.
Băncile centrale continuă să fie un factor structural extrem de important pentru piața aurului. Printre cei mai activi cumpărători din ultimii ani se numără băncile centrale din China, Polonia, Kazahstan, Turcia și India.

Un aspect relevant este faptul că volumele reale ale achizițiilor ar putea fi mai mari decât cele raportate oficial. ”Există indicii că unele bănci centrale nu declară integral cantitățile cumpărate, ceea ce sugerează existența unei surse suplimentare, „ascunse”, de cerere. Acest lucru oferă un suport solid pe termen lung pentru prețul aurului și întărește rolul său strategic în rezervele internaționale”, precizează Victor Dima.

Evoluția pieței aurului în 2026, inclusiv din punct de vedere al prețurilor: de la consolidare a creșterii la o nouă majorare
”Pentru 2026, evoluția pieței aurului poate fi analizată cel mai bine prin mai multe scenario”, spune Victor Dima. În scenariul de bază, dacă tendințele actuale continuă fără șocuri suplimentare, este posibilă o fază de consolidare, cu variații moderate ale prețului, în jurul unui interval de aproximativ ±5%.

Într-un scenariu mai tensionat, în care apar noi factori de instabilitate economică sau geopolitică, aurul ar putea beneficia din nou de statutul său de activ de refugiu, cu potențial de creștere între 15% și 30%.

În schimb, într-un scenariu de redresare economică mai puternică și de reducere a apetitului pentru active de protecție, nu este exclusă o corecție mai amplă, posibil în zona de 15–20%. Dintre aceste variante, scenariul de bază pare în prezent cel mai probabil, celelalte fiind mai degrabă extreme.

Estimările pieței pentru 2026 plasează prețul aurului într-un interval larg, între aproximativ 4.000 și 5.300 de dolari pe uncie.

În România, creșterea cererii de aur de investiții a crescut cu 60%-80% în 2025

”Pentru Tavex, anul 2025 a fost unul foarte bun, caracterizat printr-o creștere clară a interesului pentru aurul de investiții. Cererea a crescut semnificativ, în unele perioade cu până la 60–80% față de anii anteriori, reflectând atât contextul global, cât și nevoia crescută a investitorilor de siguranță și protecție a capitalului”, precizează trezorierul șef al companiei.
În ceea ce privește produsele, lingourile de aur rămân în centrul atenției clienților. Cele mai căutate sunt lingourile de dimensiuni mici, de 5 și 10 grame, preferate de investitorii aflați la început de drum. În același timp, lingourile de 100 de grame continuă să fie un produs-cheie pentru investitorii medii și mari, datorită eficienței mai bune din punct de vedere al costului pe gram.

Cât despre 2026, Dima spune: ”Ne așteptăm ca interesul pentru aur să continue și în 2026, deoarece fundamentele care susțin această piață nu s-au schimbat semnificativ. Incertitudinea geopolitică, nivelul ridicat al datoriei publice și preocupările legate de politicile monetare viitoare rămân factori importanți.

În România, observăm tot mai multe persoane care își direcționează economiile către aur. Cu toate acestea, considerăm că piața locală a aurului de investiții nu și-a atins încă întregul potential”, arată Victor Dima.

Tavex va continua să se concentreze pe educarea investitorilor, explicând beneficiile aurului nu doar în contextul actual, ci și ca instrument de protecție și diversificare pe termen lung a portofoliilor.

economica.net

Noutați dupa tema