Cum pot Grecia și România să rescrie dependența energetică a UE
Descoperirea unor potențiale zăcăminte de hidrocarburi în regiunea balcanică aduce noi date pe tabla de șah energetică a Mediteranei de Est, scrie publicația elenă To Vima.
Două perimetre offshore, unul în Marea Ionică și al doilea în Marea Neagră, și hidrocarburile ascunse în subsolul acestora ar putea transforma Grecia și regiunea balcanică dintr-un hub de transport GNL în Europa într-un hub de producție.
Perimetrul 2 și forajul ce se va realiza în iarna 2026 – 2027
Primul dintre cele două zăcăminte care ar putea avea și un efect de Game Changer al hărții energetice a Mediteranei de Est este perimetrul offshore 2, situat în partea de nord-vest a Mării Ionice. Drepturile de prospectare și exploatare a hidrocarburilor în concesiunea offshore de 2.442,1 kilometri pătrați au fost recent acordate consorțiului Energean – HELLENiQ ENERGY, iar, printr-un acord semnat pe 5 și 6 noiembrie, în schemă a intrat și gigantul american ExxonMobil.
Acesta din urmă deține 60% din concesiune, Energean 30% și HELLENiQ ENERGY 10%. Energean rămâne operatorul și va fi responsabil pentru prospecțiuni. Conform informațiilor, după finalizarea procedurii de obținere a autorizațiilor necesare, vor fi realizate primele foraje de prospectare în zona „Asopos” în perioada noiembrie 2026 – ianuarie 2027.
În acest scop, Energean ar urma să utilizeze platforma de foraj a companiei SAIPEM „Santorini”, care a fost angajată pentru două foraje de producție (Zeus și Athena) în zăcământul Katlan din largul coastei Israelului.
Adâncimea apei în „perimetrul 2” este de 850 de metri, iar adâncimea de foraj poate depăși 4 kilometri. Estimările din datele seismice arată rezerve de gaze naturale de 200 de miliarde de metri cubi. Desigur, acestea trebuie confirmate și prin foraje de prospectare.
Hidrocarburile din România
În același timp, sunt în desfășurare, începând cu 2025, forajele în perimetrul offshore Neptun Deep, situat în Marea Neagră, în zona aparținând României. Acesta se află la 160 km de coastă, iar suprafața sa este de 7.500 de kilometri pătrați.
Zăcământul este exploatat în format mixt de OMV Petrom – ROMGAZ. Este de așteptat ca investiția să depășească 4 miliarde de euro, iar estimările sunt că rezervele recuperabile de gaze naturale vor fi de 100 de miliarde de metri cubi.
Potrivit OMV Petrom, o companie austriacă în sectorul upstream, Neptun Deep va face din România cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană.
Pentru a se înțelege dimensiunea proiectului: producția estimată de gaze naturale înseamnă aproximativ de 30 de ori cererea anuală actuală a aproximativ 4,3 milioane de gospodării din România. Se așteaptă ca primele cantități de gaze naturale să ajungă la suprafață în 2027.
Forajul este efectuat de platforma offshore Transocean Barents. Platforma a călătorit de la Cartagena, Spania, până pe țărmul românesc și apoi în largul mării, în Marea Neagră, trecând pe sub podurile Bosforului.
Grecia și România, producători de hidrocarburi
Dacă cele două zăcăminte, din Marea Ionică și Marea Neagră, vor intra în producție, Grecia și România vor fi cei doi principali furnizori de gaze naturale către Europa.
Europa rămâne dependentă de gazele naturale rusești chiar și în prezent. Războiul din Ucraina a determinat cele 27 de state membre ale UE să își schimbe strategia și să devină mai puțin dependente de gazele naturale rusești. Cantitățile pe care le vor furniza cele două zăcăminte vor fi începutul, spun analiștii, al unei Europe care își va limita dependența energetică.
Factorul american și GNL-ul
Dar până la producerea unor cantități suficiente din cele două perimetre maritime din zona balcanică, ce ar urma să limiteze dependența energetică a Europei, factorul american vine să accelereze atingerea obiectivului de obținere a independenței față de gazul rusesc.
Contactele ample din ultimele luni între Atena și Washington dezvăluie un plan strategic al SUA: promovarea GNL-ului american pentru a rupe legăturile energetice ale Europei cu Rusia.
Grecia, datorită poziției sale geostrategice în regiune, va fi poarta de intrare pentru gazul natural lichefiat american. Decizia europenilor de a interzice importurile de gaze naturale rusești începând cu 2027 creează un deficit de aproximativ 18 miliarde de metri cubi în țările balcanice și Ucraina.
Aceste nevoi vor fi acoperite cu ajutorul GNL-ului american, care va fi regazeificat la terminalul operatorului elen de gaz DSEFA din Revithoussa și la terminalul FSRU de la Alexandroupoli. Companii grecești, precum consorțiul ATLANTIC format din AKTOR și DEPA Commercial, au demarat deja acțiuni pentru a încheia acorduri între furnizorii americani de GNL și companiile care utilizează gaz american în Ucraina. În același timp, apar informații despre proiecte pentru noi infrastructuri plutitoare de stocare și regazeificare GNL.
Coridorul Vertical, format din rețeaua de conducte Grecia – Bulgaria – România – Moldova – Ucraina, este „calea” energetică pentru transportul gazului în regiunea balcanică.
hotnews.ro
