Moldova și România vor accelera implementarea proiectelor comune în domeniul infrastructurii rutiere și feroviare, pentru a integra complet țara noastră în coridoarele de transport europene și pentru a stimula exportul și dezvoltarea economică
Acest lucru a fost convenit de ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale din Moldova, Vladimir Bolea, și secretarul de stat al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii din România, Irinel Ionel Scrâșneanu. Părțile au discutat despre o nouă abordare a cooperării moldovenește-române în domeniul infrastructurii de transport, cu accent pe proiecte comune care vor consolida relațiile dintre cele două țări și vor apropia Moldova de rețeaua europeană de transport. Vladimir Bolia a menționat că, în ultimii ani, s-a reușit crearea unei deschideri permanente și reale în relațiile moldovenește-române în domeniul infrastructurii. „În următorii ani, dorim să transformăm această deschidere în proiecte concrete, cu rezultate vizibile pentru oameni și economie. Obiectivul nostru este să integrăm complet Moldova în coridoarele de transport europene și, astfel, să stimulăm exportul și dezvoltarea economică a țării”, a declarat ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale din Moldova. Oficialii au analizat direcțiile prioritare de cooperare pentru anul în curs, cu scopul de a accelera implementarea proiectelor comune de infrastructură rutieră și feroviară, precum și de a crea condiții mai favorabile pentru circulația mărfurilor și a pasagerilor între cele două țări. În domeniul căilor ferate, s-a discutat despre deschiderea traficului pe tronsonul Cantemir-Fălciu, precum și despre pregătirea pentru reluarea traficului pe linia Cahul-Galați pe râul Prut, destinată în principal transportului de marfă. De asemenea, a fost analizată problema lansării unui tren de călători pe ruta Cahul-Galați, care va spori accesibilitatea regiunii sudice a Moldovei la rețeaua feroviară română. În același timp cu aceasta, discuțiile au vizat începerea lucrărilor la primul tronson de cale ferată electrificată pe segmentul Iași-Ungheni și sprijinul autorităților române pentru elaborarea studiului de fezabilitate tehnico-economică pentru construirea unei linii feroviare cu ecartament european de la Ungheni la Chișinău. Printre subiectele discutate s-a menționat și reforma structurală a întreprinderii de stat „Calea Ferată a Moldovei”, care va fi împărțită în două structuri separate pentru optimizarea operațiunilor și atragerea de investiții strategice. În domeniul infrastructurii rutiere, s-a discutat despre stadiul lucrărilor de construcție a podului rutier peste Prut la Ungheni, în cadrul noii autostrăzi între Moldova și România, precum și despre punerea sa în funcțiune în toamna anului 2026. De asemenea, s-a discutat despre dezvoltarea infrastructurii de frontieră, cu accent pe strategia comună de modernizare a punctelor de trecere a frontierei între Moldova și România, precum și pe infrastructura de transport corespunzătoare pentru optimizarea traficului și reducerea timpului de așteptare. În domeniul transportului fluvial, s-a discutat despre necesitatea intensificării cooperării pentru adâncirea albiei navigabile a râului Prut, cu scopul de a crea condiții pentru reluarea transportului fluvial de mărfuri și utilizarea potențialului logistic al regiunilor riverane. De asemenea, s-a discutat despre sprijinul acordat de România integrării Moldovei în inițiativele europene de finanțare și asigurare a infrastructurii de transport, cum ar fi instrumentul „Acțiuni pentru asigurarea securității în Europa” (SAFE), care va contribui la facilitarea legăturilor Moldovei cu spațiul european și la consolidarea interconectării regionale. // 19.01.2026 — InfoMarket.
