Guvernul a condiționat calendarul reformei salariale din sectorul bugetar de finalizarea politicii fiscale și de posibilitățile bugetului de stat. Este vorba despre aproximativ 170.000 de funcționari publici și angajați din sectorul bugetar, pentru care autoritățile au anunțat anterior o majorare salarială de 10–30%. Cu câteva luni în urmă, se preconiza ca reforma să fie lansată din septembrie 2026, însă în prezent Cabinetul de Miniștri nu menționează o dată concretă.

Reforma vizează diverse categorii de angajați din sectorul bugetar, inclusiv din educație, sănătate, asistență socială, forțele de ordine și alte domenii. Proiectul prevede nu doar creșterea veniturilor, ci și modificarea sistemului de stabilire a salariilor.

Certitudinea privind termenele de implementare s-a estompat treptat. Încă din martie, Federația Sindicatelor din Educație și Știință și-a exprimat îngrijorarea cu privire la informațiile apărute privind o posibilă amânare a reformei până în decembrie. În același timp, sindicatele se refereau la termenele anunțate anterior — adoptarea modificărilor în vară și majorarea salariilor începând cu luna septembrie.

În luna mai, Ministerul Finanțelor a anunțat din nou că, menține angajamentul de a adopta noua lege privind remunerarea muncii până la 1 septembrie. În iunie, proiectul a fost supus consultărilor publice, iar pe 26 iunie ministerul Finanțelor menționa deja în mod explicit că reforma este propusă să intre în vigoare începând cu 1 septembrie 2026. În aceeași perioadă, Ministerul Educației a anunțat, de asemenea, creșterea salariilor angajaților din învățământ începând cu luna septembrie.

În iulie, termenele au început să fie formulate într-un mod mai flexibil. Ministerul Muncii a anunțat că aproximativ 170.000 de angajați vor beneficia de o majorare salarială de 10–30%, iar punerea în aplicare a acestor măsuri este planificată pentru toamnă, odată cu ajustarea bugetului.

Totul s-a schimbat după demisia lui Alexandru Munteanu din funcția de Prim-ministru și formarea noului Cabinet de miniștri. S-a schimbat și ministrul Finanțelor, sub conducerea căruia se pregătește noua politică fiscală. Prin urmare, ca răspuns la temerile sindicatelor privind o posibilă amânare a datei reformei salariale, Guvernul a anunțat că intrarea în vigoare a noii legi privind remunerarea muncii este legată de aprobarea politicii fiscale. Autoritățile finalizează lucrările la aceasta și promit că, ulterior, vor comunica detaliile reformei și termenul estimat pentru lansarea acesteia. Reforma nu a fost anulată, însă calendarul inițial de implementare nu mai poate fi considerat confirmat.

Proiectul prevede modificări semnificative ale structurii salariilor angajaților din sectorul public. Conform datelor Ministerului Finanțelor, aproximativ 70% din venitul lunar ar trebui să fie reprezentat de salariul de bază, iar în același timp se preconizează definirea mai clară a criteriilor de acordare a suplimentelor salariale.

Se modifică și sistemul valorilor de referință utilizate la calcularea salariilor diferitelor categorii de angajați. Proiectul prevede șase valori — 4200, 4700, 5100, 5300, 6200 și 6900 de lei. Acestea nu reprezintă valori finale ale salariilor, ci indicatori utilizați la calcularea acestora.

Se preconizează reducerea numărului de valori de referință de la cele zece actuale la șase până în 2027 și la maximum patru până în 2032. Reforma în sine urmează să fie implementată etapizat până în 2032, cu o evaluare intermediară în 2029.

În același timp, Ministerul Finanțelor a stabilit imediat o limită financiară: fondul de salarizare al sectorului bugetar trebuie să se mențină în limita a 9% din PIB. Prin urmare, posibilitățile de majorare a salariilor sunt direct legate de volumul resurselor pe care statul le poate aloca cheltuielilor curente.

Până în prezent, Guvernul nu a comunicat cât va costa prima etapă a majorării salariilor și care va fi costul anual total al noului sistem. Nu au fost menționate nici sursele concrete de finanțare suplimentară.

Legătura cu politica fiscală înseamnă, în acest caz, că parametrii finali ai cheltuielilor curente suplimentare pentru salarii trebuie să fie corelate cu veniturile bugetare.

În același timp, Federația Sindicatelor din Învățământ și Știință și-a exprimat îngrijorarea cu privire la informațiile privind o posibilă amânare a majorării salariilor, preconizată pentru 1 septembrie. În cadrul negocierilor cu Ministerul Educației și Cercetării s-au discutat compensații temporare în valoare de 3–4 mii de lei, în funcție de volumul de muncă didactică și de alte criterii; cu toate acestea, sindicatele consideră că astfel de plăți nu pot înlocui o majorare salarială permanentă.

Pentru 19 august, sindicatele au anunțat un protest în fața clădirii Guvernului. Dacă majorarea nu va intra în vigoare de la 1 septembrie, sindicatele intenționează să organizeze acțiuni la nivel național pe parcursul lunii. Dacă cererile nu vor fi îndeplinite, Federația Sindicatelor din Educație și Știință intenționează să continue acțiunile de protest: pe 1 octombrie, aceasta nu exclude posibilitatea declarării "stării de urgență în sistemul de învățământ", iar pe 5 octombrie, de Ziua Profesorului, planifică o acțiune de protest la nivel național.

Întrucât reforma este legată de adoptarea noii politici fiscale, Guvernul trebuie să se grăbească.

Pentru a evita protestele sociale, Guvernul trebuie să decidă cât mai repede atât asupra noii politici fiscale, cât și asupra reformei salariale din sectorul bugetar. Trebuie precizate costul final al reformei pentru buget, sursele de finanțare ale acesteia și noua dată de lansare, în cazul în care calendarul anterior va fi revizuit. //12.08.2026 – InfoMarket.