Inflația a revenit în intervalul stabilit de BNM. Atunci de ce Banca Națională a majorat din nou rata dobânzii?

Inflația din Moldova a scăzut în iulie la 6,34% și, după trei luni în care a depășit nivelul țintă, a revenit în intervalul țintă al Băncii Naționale — 5% ±1,5 puncte procentuale. Mai mult, pentru a doua lună consecutivă se înregistrează o ușoară deflație în țară. În iunie, deflația a fost de minus 0,06% față de mai, iar în iulie, de minus 0,14% față de iunie. Cu toate acestea, cu doar câteva zile înainte de publicarea acestor date, Banca Națională a majorat din nou rata de referință — de la 7% la 7,5%.

Rezultă o situație destul de neobișnuită: inflația scade, prețurile se reduc în medie chiar ușor pentru a doua lună consecutivă, iar Bănca Națională continuă să crească costul banilor în economie.

Totuși, statisticile din iulie par mai liniștitoare, în primul rând datorită produselor alimentare. Pe parcursul lunii, acestea s-au ieftinit în medie cu 1,07%, inclusiv legumele — cu 9% dintr-o dată, iar ouăle — cu 2,8%. Acest lucru a permis ca indicele general al prețurilor de consum să scadă cu 0,14%. Produsele nealimentare, dimpotrivă, s-au scumpit cu 0,52% pe parcursul lunii, iar serviciile — cu 0,16%.

Prețul combustibilului continuă să crească în mod deosebit. În iulie, motorina a înregistrat o scumpire de încă 3,9%, iar benzina — de 1%. Iar în comparație cu luna iulie a anului trecut, motorina s-a scumpit deja cu 34,7%, iar benzina — cu 24,3%. Prețul transportului de pasageri a crescut cu 28,7% pe parcursul unui an, cel al energiei electrice — cu 15,2%, iar cel al serviciilor de alimentație publică — cu 10,9%. Totuși, în comparație cu vara trecută, gazul este încă mai ieftin cu 13,9%, iar încălzirea centralizată — cu 17%.

Însă situația în ceea ce privește gazul s-ar putea schimba în curând. În prezent, prețul reglementat pentru consumatorii racordați la rețelele de joasă presiune este de 13.353 mii de lei pentru 1.000 de metri cubi, fără TVA. În iulie, Energocom a solicitat ANRE să o majoreze la 19.378 mii de lei, adică cu aproximativ 45%. Autoritatea de reglementare propune, în proiectul publicat, un preț puțin mai mic — 18.798 mii de lei pentru 1.000 de metri cubi, dar și acesta este cu aproximativ 41% mai mare decât cel actual. Deocamdată este doar un proiect, ANRE nu a luat încă o decizie finală.

Motivul cererii Energocom arată, de asemenea, de unde ar putea proveni noi riscuri inflaționiste. La aprobarea tarifului actual, în calcule a fost inclus un preț mediu de achiziție al gazului de 404,24 euro pe 1.000 de metri cubi. De fapt, în perioada ianuarie-iulie, aceasta s-a ridicat la aproximativ 423,28 euro, iar pentru perioada august-decembrie, Energocom prognozează deja 623,54 euro. Compania estimează deficitul tarifar acumulat în primele șapte luni la aproximativ 106,8 milioane de lei.

Nici energia electrică nu este mai ieftină. În prezent, prețul reglementat al serviciului universal pentru consumatorii de joasă tensiune este de 3,56 lei pe kWh în zona Premier Energy și de 3,95 lei în nordul țării, la Furnizarea Energiei Electrice Nord — fără TVA. În același timp, în contextul inflației din iulie, energia electrică este încă cu 15,2% mai scumpă decât în urmă cu un an.

Prin urmare, rata inflației anuale de 6,34% înregistrată la sfârșitul lunii iulie nu înseamnă că presiunea asupra prețurilor a dispărut. Cu atât mai mult pentru mediul de afaceri, ale cărui cheltuieli includ combustibilul, transportul, energia electrică, salariile și alte costuri. Iar o eventuală nouă majorare a prețului gazului, de aproape 100%, va afecta nu doar facturile populației, ci și costul de producție al bunurilor și serviciilor întreprinderilor.

La 6 august 2026, Banca Națională a majorat rata de bază de la 7% la 7,5% pe an. Aceasta este deja a treia majorare consecutivă. Până în mai, rata era de 5%, pe 7 mai, BNM a majorat-o direct la 6,5%, pe 18 iunie — la 7%, iar acum — la 7,5%. Astfel, în doar trei luni, rata de referință a crescut cu 2,5 puncte procentuale.

Prognoza Băncii Naționale privind evoluția inflației nu poate fi considerată optimistă. BNB și-a majorat prognoza medie anuală pentru acest an de la 7% la 7,2%, iar pentru anul 2027 — de la 5,8% la 6,2%. Conform estimărilor autorității de reglementare, inflația se va menține peste limita superioară a coridorului țintă până în trimestrul al II-lea al anului 2027 și va reveni în cadrul acestuia în trimestrul al III-lea.

Printre motivele revizuirii prognozei, Banca Națională menționează efectul secundar mai puternic decât se aștepta al scumpirii combustibililor, prețurile mondiale mai ridicate la produsele alimentare, inflația importată, cererea internă puternică și viitoarele modificări ale accizelor. În mod separat, BNM subliniază creșterea preconizată a tarifelor reglementate încă din trimestrul al III-lea al anului 2026. O parte din aceste majorări era așteptată inițial abia în trimestrul al IV-lea, dar acum a fost anticipată în prognoză.

BNM atrage, de asemenea, atenția asupra cererii. În trimestrul al II-lea, transferurile de bani către persoanele fizice din străinătate au crescut cu 26,32% față de aceeași perioadă a anului trecut. În ansamblu, în prima jumătate a anului, persoanele fizice au primit din străinătate, prin intermediul băncilor moldovenești, 967,11 milioane de dolari, cu 195,07 milioane de dolari mai mult decât în anul precedent.

Crește în continuare și creditarea. În trimestrul al II-lea, băncile au acordat credite noi în valoare de 22,95 miliarde de lei, din care aproximativ 8,1 miliarde de lei au fost acordate persoanelor fizice. BNM subliniază că volumul creditelor acordate persoanelor fizice în lei a crescut cu 13,1% în termeni anuali, în principal datorită creditelor de consum și ipotecare.

Adică, în ciuda înăspririi politicii monetare care a început deja, banii destinați consumului în economie nu se reduc deocamdată. Prin urmare, se menține și cererea internă, pe care Banca Națională o consideră unul dintre factorii viitoarei presiuni inflaționiste.

Costul mai ridicat al banilor ar trebui să tempereze creditarea și consumul și să stimuleze economiile, pentru ca scumpirea combustibilului, a energiei și a altor bunuri să nu se propage în întreaga economie.

Pe fondul general al tuturor știrilor economice, unii experți consideră că chiar și prognoza Băncii Naționale privind inflația medie anuală în 2026, de 7,2% pe an, este prea optimistă. Toamna va fi plină de surprize. //11.07.2026 – InfoMarket.