Guvernul Moldovei a aprobat proiectul de buget de stat pentru anul 2027, care prevede o creștere a veniturilor cu 15%, a cheltuielilor cu 8,6% și o reducere a deficitului cu aproape 14%. În acest context, aproximativ 90% din creșterea veniturilor bugetare ar trebui să fie asigurată de impozite și taxe, în primul rând TVA și accize, iar peste o treime din veniturile suplimentare – direct din modificările politicii fiscale. În contextul unei creșteri economice prognozate de doar 2,8%, statul se așteaptă să obțină 12 miliarde de lei în plus, mărind în același timp angajamentele sociale și finanțând proiecte de infrastructură. Cât de sustenabil se va dovedi un astfel de model bugetar pentru o economie care crește relativ lent?

Veniturile bugetului de stat în 2027 sunt planificate la nivelul de 92,3 miliarde de lei, față de 80,27 miliarde în bugetul rectificat pentru 2026. Cheltuielile vor crește cu 8,9 miliarde (+8,6%), de la 103,35 miliarde la 112,25 miliarde de lei. Deficitul se va reduce cu 3,14 miliarde (−13,6%), de la 23,07 miliarde la 19,93 miliarde de lei, sau de la 5,95% la aproximativ 4,7% din PIB.

Creșterea principală va fi asigurată de TVA și accize. Veniturile din TVA ar trebui să crească cu 6,08 miliarde de lei (+14,8%), până la 47,22 miliarde, iar cele din accize – cu 2,75 miliarde (+20,4%), până la 16,26 miliarde de lei. Împreună, aceste două surse vor aduce 8,83 miliarde de lei în plus — aproape trei sferturi din creșterea totală a veniturilor.

O parte din creșterea veniturilor este direct legată de modificarea politicii fiscale. Conform notei explicative la proiectul de buget, efectul direct al noilor măsuri asupra bugetului de stat este estimat la 4,395 miliarde de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 36,5% din totalul creșterii planificate a veniturilor acestuia. Pentru bugetul public național în ansamblu, Ministerul Finanțelor estimează un efect de 5,1 miliarde de lei. Restul veniturilor vor depinde de activitatea economică, de evoluția salariilor și a prețurilor, precum și de gradul de colectare a impozitelor.

Bugetul se bazează pe o prognoză de creștere a PIB-ului de 2,8%, o inflație medie anuală de 6,1% și o creștere a salariului mediu de 10,7%. În acest context, PIB-ul nominal ar trebui să crească cu aproximativ 8,9%, de la 388 miliarde la 422,4 miliarde de lei, în timp ce veniturile fiscale ar urma să crească cu 14,8%. Aceasta înseamnă o creștere a veniturilor fiscale raportate la dimensiunea economiei. În plus, calculele se bazează pe prognoza macroeconomică de vară, în timp ce prognoza actualizată de toamnă nu fusese încă prezentată la momentul aprobării proiectului.

În același timp, statul majorează cheltuielile sociale. Pentru educație sunt prevăzuți 24,6 miliarde de lei — cu 2,5 miliarde (+11,3%) mai mult decât în 2026. Finanțarea sănătății va crește cu peste 1 miliard de lei, aproximativ 10%, ajungând la 10,8 miliarde. Cheltuielile pentru protecția socială vor crește cu 1,54 miliarde (+6,4%), ajungând la 25,7 miliarde de lei. Cu toate acestea, o parte din fondurile suplimentare va fi necesară pentru majorarea salariilor, indexarea plăților și acoperirea creșterii prețurilor la servicii. Prin urmare, creșterea nominală a finanțării nu înseamnă o extindere comparabilă a sprijinului de stat.

Pentru sectorul economic sunt prevăzuți 14,8 miliarde de lei, adică 13,2% din totalul cheltuielilor bugetului de stat. Peste 4 miliarde sunt planificate pentru drumuri, iar aproximativ 2,4 miliarde – pentru agricultură. În același timp, peste 2,6 miliarde de lei sunt destinați compensațiilor energetice. Statul trebuie să finanțeze simultan dezvoltarea economiei și să atenueze consecințele cheltuielilor ridicate ale populației cu resursele energetice.

În ciuda creșterii veniturilor, aproape 18% din cheltuielile bugetare din 2027 vor rămâne neacoperite din venituri proprii. Se preconizează că deficitul de 19,93 miliarde de lei va fi finanțat în principal din surse externe, inclusiv prin sprijinul Uniunii Europene.

Principalul risc al bugetului pentru 2027 îl reprezintă nu doar deficitul persistent, ci și posibilitățile limitate de redistribuire a cheltuielilor. O parte semnificativă a fondurilor este deja alocată pentru plata salariilor, pensiilor, alocațiilor sociale și îndeplinirea altor obligații ale statului, care sunt greu de redus rapid. Dacă veniturile se vor dovedi mai mici decât previziunile, va fi pusă în pericol, în primul rând, finanțarea proiectelor de investiții, care pot fi amânate mai ușor decât plățile obligatorii. În consecință, statul riscă să se afle în fața unei alegeri: să caute surse suplimentare de venituri sau să reducă investițiile de care depinde creșterea economică viitoare. //19.11.2026 – InfoMarket.