Moldova își intensifică producția de energie solară și eoliană, în speranța de a-și reduce dependența de importuri. Cu toate acestea, o parte dintre producătorii de energie solară și eoliană, care funcționează fără tarife garantate, au redus deja sau au suspendat producția din cauza noilor reguli privind decontările financiare. Statul solicită plata diferențelor dintre producția efectivă și volumul planificat, iar investitorii susțin că nu dispun de resurse suficiente pentru a gestiona cheltuielile care apar. În același timp, autoritățile atrag noi investiții în energia verde, oferind garanții pe termen lung și mizând pe sistemele de stocare a energiei cu baterii. Pe de o parte, țara stimulează construirea noilor capacități, pe de altă parte, condițiile de funcționare ale unei părți din centralele electrice existente devin inacceptabile din punct de vedere economic.

Până la sfârșitul lunii septembrie 2026, puterea instalată a surselor regenerabile de energie în Moldova a ajuns la 1.137 MW, crescând în nouă luni cu 156 MW, adică cu 15,9%. Aproape 852 MW revin centralelor solare, iar încă 260 MW – celor eoliene. În același timp, 654 MW, adică 57,5% din puterea totală, revine producătorilor care vând energie electrică la prețuri de piață, fără un preț de achiziție garantat de stat.

Conflictul a afectat în primul rând producătorii de energie solară și eoliană care activează pe piața liberă. Interesele acestora sunt reprezentate de companiile responsabile de echilibrarea rețelei: Navitas Energy, ML Energy Group, Videsec&Co, Trade Energo Plus și Alectrona Energy. Împreună, acestea reunesc 334 de instalații de generare cu o putere instalată de 584 MW. Producătorii au anunțat reducerea producției începând cu 16 noiembrie și o posibilă oprire completă începând cu 17 noiembrie. Conform datelor Renergy, până la 16 noiembrie, producția a fost oprită sau limitată la unitățile cu o putere totală de aproximativ 526 MW. Cauza a fost creșterea bruscă a costurilor de echilibrare a energiei electrice: conform datelor participanților la piață, numai în luna iulie li s-au facturat 60,2 milioane de lei fără TVA.

Centralele solare și eoliene depind de condițiile meteorologice, de aceea producția efectivă nu corespunde întotdeauna previziunilor preliminare. Abaterile apărute trebuie compensate pentru a menține stabilitatea sistemului energetic. Începând cu 1 iulie 2026, în Moldova este în vigoare un mecanism de decontare la un preț unic de dezechilibru, conform modelului european. Totuși, un astfel de sistem presupune posibilitatea de a corecta în timp util volumele de energie electrică declarate.

Potrivit producătorilor, licitațiile organizate nu sunt suficient de lichide, în anumite ore nu se înregistrează tranzacții, iar tranzacționarea bilaterală nu funcționează la capacitate maximă. Situația a fost complicată de încetarea contractelor anterioare cu furnizorii reglementați și de refuzul Energocom, începând din luna august, de a efectua achiziții în baza unor contracte flexibile. Drept urmare, întreprinderile nu reușesc întotdeauna să găsească cumpărători sau să-și ajusteze volumele de livrare, dar sunt nevoite să plătească pentru dezechilibrele apărute.

Conform informațiilor furnizate de producători, în luna iulie prețul dezechilibrului a atins valorile-limită stabilite de 7 900 sau 12 000 de lei pe MWh în 465 din cele 744 de intervale orare. În 386 de intervale, prețul a fost negativ. Aceste valori se pot suprapune. Calculele pentru luna iulie au fost publicate abia pe 12 octombrie. Producătorii afirmă, de asemenea, că Moldelectrica furnizează cu întârziere datele necesare pentru evaluarea consecințelor financiare ale dezechilibrelor. Justificarea calculelor necesită o verificare din partea autorității de reglementare.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, subliniază că nu este vorba de amenzi, ci de decontări obligatorii între participanții la piață și operatorul de sistem. Potrivit acestuia, din cele 20 de grupuri de echilibrare, 11 au respectat regulile. Poziția statului are o logică economică: menținerea stabilității sistemului energetic implică costuri care nu pot fi transferate asupra altor participanți la piață sau asupra consumatorilor. Cu toate acestea, este necesar să se stabilească în ce măsură aceste calculări reflectă cheltuielile reale legate de echilibrare.

După reducerea producției, pe 16 noiembrie a avut loc o întâlnire a producătorilor cu reprezentanții Ministerului Energiei, ANRE și întreprinderii Moldelectrica. În cadrul întrunirii s-a discutat posibilitatea modificării formulei de calcul, inclusiv în ceea ce privește taxele pentru perioada iulie-octombrie. Următoarea întâlnire este programată pentru 23 noiembrie. Producătorii propun stabilirea unei perioade de tranziție până la 1 iulie 2027, pe parcursul căreia să se aplice fie formula anterioară de calcul al dezechilibrelor, fie mecanismul prețului dublu. Decizia finală nu a fost încă luată.

Chiar și autoritatea de reglementare recunoaște problemele pieței. ANRE a prevăzut amânarea tranziției obligatorii a întreprinderilor mijlocii și mari către piața liberă a energiei electrice de la 1 ianuarie până la 1 iulie 2027, din cauza lichidității insuficiente a tranzacțiilor și a concurenței limitate. Astfel, consumatorilor li se acordă timp suplimentar pentru adaptare, în timp ce producătorii de energie regenerabilă s-au confruntat deja cu consecințele financiare ale noilor reguli.

În paralel, statul continuă să atragă investiții în noi capacități de producție. La 12 noiembrie, guvernul a aprobat rezultatele licitației pentru construirea unor centrale eoliene cu o capacitate totală de 170 MW, dotate cu baterii cu o capacitate totală de 150,57 MWh. Câștigătorii vor beneficia de un mecanism de sprijin cu condiții previzibile de vânzare a energiei electrice pe o perioadă de 15 ani. Prețul mediu ponderat al ofertelor câștigătoare a fost de 1,25 lei pe kWh, fără TVA.

Astfel, statul oferă noilor investitori garanții pe termen lung, în timp ce o parte dintre producătorii existenți de pe piața liberă s-au confruntat cu cheltuieli neprevăzute. Acumulatoarele pot reduce dezechilibrele, dar pentru centralele electrice deja construite cu ajutorul creditelor bancare, instalarea acestora înseamnă investiții suplimentare. În plus, acumulatoarele nu înlocuiesc posibilitatea de a vinde la timp surplusul sau de a achiziționa volumul lipsă de energie electrică.

Consecințele opririi producției de energie verde pot afecta întregul sistem energetic. Conform datelor Ministerului Energiei, în perioada 9-15 noiembrie, producția internă a asigurat aproximativ 40% din consumul de energie electrică pe malul drept al Nistrului – 42 083 din 103 701 MWh. Restul cererii a fost acoperit prin importuri din România și Ucraina. Aceste date se referă la perioada anterioară opririi anunțate, însă evidențiază dependența țării de aprovizionarea externă, care se poate accentua odată cu reducerea producției proprii.

Reforma s-a dovedit a fi inconsecventă. Noile obligații financiare au intrat în vigoare înainte ca condițiile necesare pentru un comerț cu energie electrică pe deplin funcțional să se fi creat. Statul oferă, în același timp, noilor investitori garanții pe termen lung, în timp ce întreprinderile existente solicită revizuirea calculelor care, potrivit afirmațiilor lor, fac producția neprofitabilă.

Ca urmare, Moldova riscă să se afle într-o situație în care centralele electrice construite vor sta nefolosite, iar necesarul de energie electrică va trebui acoperit suplimentar prin importuri. Dezvoltarea sistemelor de stocare a energiei va contribui la reducerea dezechilibrelor, dar fără calcule transparente, un comerț eficient și reguli previzibile, investițiile viitoare în energia verde vor fi puse sub semnul întrebării. // 18.11.2026 – InfoMarket.