Noutaţi

Noua politică a Băncii Naționale: de la supraveghere blândă la standarde de sancționare?Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 30 Aprilie, a.2026Tarmo SILD: Energbank este profitabil de când se află în mâinile Iute GroupLeul preia volatilitatea euro: economia moldovenească se obișnuiește cu noua realitateInflația „în afara regulilor” sau Bun venit în criză?Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Reprezentanții industriei turistice și hoteliere au declarat că majorarea TVA-ului la 20% ar putea scumpi vacanțele în Moldova și ar putea reduce competitivitatea țării ca destinație turistică

Reprezentanții industriei turistice și hoteliere au declarat că majorarea TVA-ului la 20% ar putea scumpi vacanțele în Moldova și ar putea reduce competitivitatea țării ca destinație turistică

Această opinie a fost exprimată marți, în cadrul unei conferințe de presă, de reprezentanții Asociației Naționale a Turismului Intern și de Intrare din Moldova (ANTRIM), Asociației Naționale a Restaurantelor, Locurilor de Agrement și Distracție (MĂR), Asociației Naționale a Agenților Economici din Sectorul Turismului din Moldova (ANAT), Asociației de Turism Medical din Moldova (MHAM) și Uniunii Micilor Producători de Vin Dionysos. Aceștia au subliniat că oferta turistică din Moldova va avea de suferit, prețurile serviciilor ar putea crește, iar întreprinderile din industria turistică și hotelieră se vor confrunta cu o presiune financiară suplimentară, în cazul în care cota standard de TVA de 20% va fi aplicată serviciilor de alimentație publică și cazare. În cadrul conferinței de presă, reprezentanții sectorului au subliniat faptul că anumite prevederi ale proiectului de politică fiscal-bugetară pentru 2027 vor afecta în mod direct competitivitatea sectorului turistic. Astfel, majorarea TVA-ului va afecta întregul lanț de servicii turistice: agențiile de turism, pensiunile, cramele, restaurantele și hotelurile din complexele turistice, producătorii locali, turismul medical și serviciile conexe. Nicolae Olarașu, consultant în lobby și advocacy al Asociației Naționale de Turism Intern și de Intrare din Moldova (ANTRIM), a subliniat că turismul funcționează ca un ecosistem: dacă prețurile la cazare și alimentație publică cresc, prețul pachetului turistic crește automat. Iar dacă Moldova devine mai scumpă, îi va fi mult mai greu să concureze cu alte destinații din regiune. „Oferta noastră turistică ar putea înceta să mai fie competitivă pentru turiștii străini, care, atunci când aleg o destinație de vacanță, compară constant prețurile, calitatea serviciilor și condițiile de pe piață. În loc să susținem dezvoltarea unui sector care aduce beneficii economiei și promovează Moldova în străinătate, riscăm să exercităm o presiune suplimentară asupra antreprenorilor și să încetinim ritmul de creștere al industriei”, a deplâns el. La rândul său, Olga Calmâș, directorul executiv al asociației MĂR, a subliniat că industria restaurantelor resimte încă efectele șocurilor economice și inflaționiste din ultimii ani și nu a revenit la un nivel care să-i permită să absoarbă o nouă povară fiscală. Potrivit acesteia, majorarea impozitelor pe produsele alimentare și băuturile din segmentul HoReCa se va reflecta inevitabil în prețurile pentru consumatorul final, afectând cererea, competitivitatea și investițiile în acest sector. „Experiența statelor europene arată că astfel de măsuri nu conduc la o creștere durabilă a veniturilor bugetare, ci, dimpotrivă, reduc consumul impozabil, scăd rentabilitatea companiilor și contribuie la extinderea economiei subterane. Prin urmare, politica fiscală trebuie să se bazeze pe analize economice și pe experiența europeană de vârf, și nu pe obiective bugetare pe termen scurt”, a declarat Olga Calmâș. Reprezentanții sectorului afirmă că impactul modificărilor legislative va fi resimțit în special de întreprinderile mici și mijlocii, a căror activitate este determinată de caracterul sezonier și necesită investiții constante pentru atragerea turiștilor și îmbunătățirea calității serviciilor. Spre deosebire de alte sectoare economice, turismul și sectorul hotelier funcționează cu o rentabilitate scăzută și costuri fixe ridicate. În multe cazuri, profitabilitatea se concentrează pe câteva luni ale anului, iar orice majorare a impozitelor reduce capacitatea operatorilor de a investi în modernizarea infrastructurii, digitalizare, perfecționarea personalului și dezvoltarea de noi produse turistice. Fondatoarea complexului agroturistic Hill&Valley, Elena Butacova, a vorbit despre modul în care noile modificări legislative vor afecta întreprinderile mici. „Când am început această afacere, care încă nu funcționează la capacitate maximă, am estimat că organizarea unui eveniment în complex va costa 100 000 de lei, în funcție de numărul de oaspeți și de serviciile oferite, iar cu TVA inclus, suma a ajuns la 108 000 de lei. Acum, pentru aceleași servicii, turiștii vor trebui să plătească 120 000 de lei, ceea ce depășește suma pe care o planificasem. Când am început această afacere, am elaborat un plan de afaceri pe baza căruia am depus cereri pentru credite și programe de finanțare, dar acum nu mai avem nicio previzibilitate din cauza majorării TVA-ului, ceea ce ne pune într-o situație foarte dificilă, și riscăm fie să reducem numărul angajaților, fie să diminuăm salariile și, în consecință, să ne abatem de la planul de afaceri elaborat, cu care am depus cererile pentru toate creditele și programele de finanțare”, a subliniat ea. Reprezentanții sectorului atrag atenția asupra consecințelor sociale ale acestor schimbări. În sectorul hotelier sunt angajate aproximativ 27 000 de persoane, în principal tineri, iar noile modificări fiscale pot duce la concedierea a aproximativ 5 000 de angajați. În același timp, conform estimărilor prezentate, serviciile turistice ar putea scumpi cu aproximativ 30%, ceea ce va afecta atât turiștii locali, cât și atractivitatea Moldovei pentru vizitatorii străini. Reprezentanții industriei turistice și hoteliere și-au confirmat disponibilitatea de a participa la un dialog instituțional constructiv cu autoritățile și solicită ca orice modificare a politicii fiscale să fie precedată de o evaluare economică aprofundată, realizată în consultare cu comunitatea de afaceri. Aceștia au subliniat că o bază fiscală previzibilă și competitivă reprezintă una dintre condițiile esențiale pentru dezvoltarea turismului, atragerea investițiilor și consolidarea imaginii Moldovei ca destinație turistică pe piața europeană. Potrivit acestora, sprijinirea competitivității industriei ospitalității nu reprezintă un avantaj acordat sectorului economic, ci o investiție în dezvoltarea durabilă a economiei naționale, în crearea de locuri de muncă și în promovarea țării în străinătate. Expertul economic Mihail Bolgan a subliniat că noua politică fiscală afectează numeroase sectoare. Pe baza analizei efectuate, experții au ajuns la concluzia clară că impozitarea unui anumit sector sau tip de activitate nu înseamnă neapărat o creștere a veniturilor bugetare, așa cum se planificase. Astfel, nu există o legătură directă între creșterea impozitului cu 10% și creșterea veniturilor cu 10%. Sectorul HoReCa, inclusiv datorită reducerii TVA-ului, a ieșit din „zona gri”, iar datele oficiale indică o creștere. „În martie am prezentat un studiu în care am colectat și date de la consumatori, care arată că aproximativ 61% din populația adultă în ansamblu frecventează localurile HoReCa și cheltuiește până la 1.000 de lei. Cele mai populare localuri HoReCa sunt restaurantele și cafenelele, frecventate în special de tineri. Adică, următoarele schimbări vor avea un impact: vizitatorii vor veni mai rar, vor comanda mai puțin și vor alege produse mai ieftine”, a subliniat Mihai Bolgan. Potrivit acestuia, turismul de intrare este deosebit de sensibil la prețuri, iar în acest context, creșterea prețurilor la cazare, masă și servicii turistice poate influența direct decizia turiștilor străini de a alege sau nu Moldova. Asociațiile turistice susțin că orice modificări în materie de impozitare care afectează turismul și sectorul hotelier trebuie discutate cu operatorii din domeniu și trebuie să fie precedate de o analiză clară a consecințelor economice. Reprezentanții sectorului fac apel la un dialog cu autoritățile, la o perioadă de tranziție realistă și la soluții care să nu afecteze dezvoltarea sectorului. // 30.06.2026 — InfoMarket

Noutați dupa tema