Noutaţi

Noua politică a Băncii Naționale: de la supraveghere blândă la standarde de sancționare?Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 30 Aprilie, a.2026Tarmo SILD: Energbank este profitabil de când se află în mâinile Iute GroupLeul preia volatilitatea euro: economia moldovenească se obișnuiește cu noua realitateInflația „în afara regulilor” sau Bun venit în criză?Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Schimbările climatice agravează seceta din Europa. Explicațiile oamenilor de ştiinţă

Schimbările climatice agravează seceta din Europa. Explicațiile oamenilor de ştiinţă

Schimbările climatice agravează seceta din acest an în Europa, în timp ce căldura extremă epuizează rezervele de apă, susţin oamenii de ştiinţă într-o analiză publicată joi, relatează AFP.
Numeroase ţări europene sunt afectate de secetă în această vară. Franţa se teme că recolta de porumb va fi cea mai slabă din ultimii 50 de ani, în timp ce România a restricţionat accesul fermierilor la apă pentru irigarea culturilor, potrivit News.ro.

Olanda a declarat, săptămâna trecută, o penurie de apă, iar şapte insule greceşti au decretat starea de urgenţă din cauza secetei, pentru a-şi conserva resursele de apă.

Schimbările climatice accelerează evaporarea apei
Deşi schimbările climatice nu au fost cauza lipsei de precipitaţii observate între aprilie şi iunie anul acesta, potrivit reţelei de oameni de ştiinţă World Weather Attribution (WWA), acestea au contribuit direct la căldura extremă, care accelerează evaporarea apei din sol.
Condiţiile propice evaporării apei au fost de 80 de ori mai frecvente în Europa de Vest şi de 40 de ori mai frecvente în Europa de Est, între ianuarie şi iunie, comparativ cu era preindustrială, a indicat WWA.
„Căldura extremă devine principalul factor al secetei pe continentul nostru”, a declarat Sarah Kew, climatolog la Institutul Regal de Meteorologie din Ţările de Jos.

„Constatăm că rezervele de apă se evaporă din solurile şi râurile noastre mai repede decât s-ar fi întâmplat într-o lume fără schimbări climatice, transformând ceea ce ar fi fost perioade de secetă gestionabile în secete severe”, a adăugat ea.
Secetele agricole sunt tot mai frecvente în Europa
Oamenii de ştiinţă au indicat că aceste rezultate arată că schimbările climatice modifică modul în care se formează secetele în Europa: lipsa precipitaţiilor joacă acum un rol mai puţin important, în timp ce aerul mai cald, care împiedică apa de ploaie să rămână în sol, contribuie mai mult la acest fenomen.

Conform analizei WWA, secetele solurilor agricole sunt acum de cinci ori mai frecvente în Europa de Vest din cauza schimbărilor climatice, iar în Europa de Est sunt de unsprezece ori mai frecvente.

stirileprotv.ro

Noutați dupa tema