Uimitor. Deși Otzi, ”omul ghețurilor”, a murit acum 5000 de ani, unii dintre microbii săi antici sunt încă în viață
Ötzi, ”omul ghețurilor”, mumia bine conservată a unui bărbat care a murit acum 5.300 de ani, este un „ecosistem dinamic” de microbi, dintre care unii au rămas viabili timp de milenii, potrivit unui nou studiu.
În urma unei analize ADN a microbilor prezenți atât în interiorul, cât și în exteriorul corpului mumificat al lui Ötzi, oamenii de știință au stabilit o legătură între mai multe specii de ciuperci și mediul montan rece în care acesta a murit; probabil că acestea i-au colonizat cadavrul și au înghețat odată cu el.
Rezistența naturală a ciupercilor la frig le-a menținut în stare de hibernare, dar în viață și capabile să revină la viață, chiar și după mii de ani, potrivit unui studiu publicat săptămâna trecută în revista Microbiome, citat de CNN.
De fapt, unele dintre microorganisme „nu sunt doar relicve inactivate”, ci s-ar putea să se înmulțească încet în micro-buzunare de umiditate din mumie, afirmă autorii studiului.
Această creștere sugerează că longevitatea și activitatea microbiană în rămășițele antice ar putea fi mai mari decât se credea odată și ar trebui luate în considerare în timpul depozitării și manipulării acestor rămășițe, potrivit studiului.
„În multe studii privind ADN-ul din rămășițele umane antice, ADN-ul microbian este în mare parte ignorat și adesea nu este clar dacă ADN-ul microbian recuperat este la fel de vechi ca și corpul uman însuși sau reprezintă o contaminare mai recentă”, a declarat Anders Bergström, cercetător în genomică evolutivă la Universitatea din East Anglia din Marea Britanie pentru CNN.
„Acest studiu asupra lui Ötzi oferă acum câteva perspective fascinante în acest sens.” Bergström nu a fost implicat în noua cercetare.
Oamenii de știință au emis ipoteza că Ötzi nu avea niciun însoțitor uman alături de el când și-a dat ultima suflare în Alpii Ötztal înghețați - dar nu era cu adevărat singur. Trilioane de microbi îi populau corpul în viață și au rămas în cadavrul său, inclusiv unii proveniți din locul în care a murit.
„Aceste microorganisme ne oferă o imagine unică și prețioasă a aspectului intestinului uman în Epoca Cuprului, înainte ca industrializarea să ne remodeleze microbiomul”, a declarat autorul principal al studiului, Frank Maixner, directorul Institutului pentru Studii asupra Mumiei de la Eurac Research din Bolzano, Italia, unde s-au desfășurat cercetările asupra mumiei.
„Am identificat bacterii intestinale antice conservate în interiorul lui Ötzi, care sunt extrem de rare la oamenii care duc astăzi un stil de viață modern și industrializat — deși ele pot fi încă găsite la oamenii cu un mod de viață tradițional, neindustrializat”, a declarat Maixner pentru CNN într-un e-mail.
Pentru oamenii de știință, microbii lui Ötzi sunt aproape la fel de interesanți ca Ötzi însuși, oferind indicii despre microbiomul și starea lui de sănătate și sugerând diversitatea comunităților microbiene din mediile antice.
Însă, când vine vorba de rămășițe organice conservate, microbii pot cauza și probleme. Timp de milenii, gheața glaciară și temperaturile extrem de scăzute au protejat corpul lui Ötzi — și microbii — de degradare și descompunere.
După ce excursioniștii au descoperit mumia în 1991 de-a lungul graniței austro-italiene, rămășițele au fost depozitate la Muzeul de Arheologie din Tirolul de Sud din Bolzano, unde au fost înghețate la aproximativ -6 grade Celsius, cu o umiditate relativă de 99%. Aceste condiții erau similare cu cele din ghețarul în care a fost găsit Ötzi.
Cu toate acestea, oamenii de știință s-au întrebat recent dacă această strategie a ținut cu adevărat microbii sub control, deoarece se știe că unele tipuri de microbi prosperă în medii extrem de reci. Mai mult, manipularea unei mumii o expune la o potențială contaminare cu bacterii și ciuperci moderne, ceea ce complică și mai mult imaginea compoziției sale microbiene.
Analiza microbilor
În cadrul noului studiu, oamenii de știință au efectuat o analiză detaliată a microbilor lui Ötzi. Aceștia au analizat depozitele de apă din interiorul corpului său, au prelevat probe de pe suprafața exterioară a mumiei și au prelevat probe din țesuturile interne expuse.
De asemenea, au examinat solul prelevat de sub mumie în timpul excavării din 1991 și au consultat datele provenite din probele colectate anterior din adâncul intestinului lui Ötzi.
Cercetătorii au colectat și cultivat, de asemenea, microbi din aerul din camera de depozitare a mumiei și din încăperea în care au fost manipulate rămășițele. Din tampoane și probe, au reușit să cultive o parte din microbi.
Apoi, prin extragerea ADN-ului atât din specimenele viabile, cât și din cele neviabile și prin examinarea gradului de deteriorare a ADN-ului, oamenii de știință au putut identifica specii de ciuperci și bacterii și au estimat dacă acestea erau vechi sau moderne, distingând care microbi proveneau de la Ötzi, care probabil au migrat pe corpul său după moarte și care ar fi putut fi introduși ulterior prin manipulare.
Cele mai comune microorganisme de pe țesuturile de suprafață ale lui Ötzi au fost bacteriile Methylobacterium și Sphingomonas, care au fost introduse de oameni prin manipularea modernă, potrivit studiului. Un alt tip de bacterie, Staphylococcus, a fost atribuit microbiomului mumiei.
stirileprotv.ro
