Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 30 Noiembrie, a.2025Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Ce se întâmplă dacă mănânci prea multe proteine? Există așa ceva?

Ce se întâmplă dacă mănânci prea multe proteine? Există așa ceva?

Guvernul federal al SUA a lansat recent o nouă versiune a piramidei alimentare, însoțită de o recomandare surprinzătoare: americanii ar trebui să consume mai multe proteine decât se indica până acum. Dar ce se întâmplă dacă mănânci prea multe proteine? Există așa ceva?

Anterior, aportul zilnic recomandat era de aproximativ 0,8 grame de proteine pentru fiecare kilogram de greutate corporală, o valoare menită să acopere nevoile unui adult mediu, sedentar. Noile ghiduri alimentare urcă însă recomandarea la 1,2-1,6 grame de proteine per kilogram pe zi.
Asta înseamnă că o persoană de 70 kg ar trebui să consume între 84 și 112 grame de proteine zilnic, față de 56 de grame, conform vechilor recomandări. Motivele acestei creșteri cu 50-100% nu sunt însă pe deplin clare, spun unii specialiști.

Paradoxal, datele arată că majoritatea adulților din SUA depășeau deja vechea recomandare. Studiile anterioare indicau un consum mediu de 1,2 - 1,4 grame de proteine per kilogram, iar date mai recente arată că bărbații consumă, în medie, 97 de grame de proteine pe zi, iar femeile aproximativ 69 de grame, scrie Live Science.

Această schimbare ridică întrebări importante: este benefic să mâncăm mai multe proteine și există o limită superioară sigură?

Experții spun că nu există un prag maxim oficial acceptat. Totuși, pentru persoanele inactive, un aport mai mare decât cel vechi este puțin probabil să aducă beneficii semnificative. În plus, creșterea proteinelor nu ar trebui să se facă în detrimentul grăsimilor și al carbohidraților, nutrienți esențiali pentru energie.

Proteinele sunt cruciale pentru organism, contribuind la formarea mușchilor, a hormonilor, a enzimelor digestive și a hemoglobinei. Ele provin din alimente precum carne, pește, ouă, dar și tofu, leguminoase și nuci, fiind descompuse în aminoacizi. Nouă dintre aceștia sunt esențiali și trebuie obținuți din alimentație.

De câte proteine ai, de fapt, nevoie? Ce se întâmplă dacă depășești?
Nevoile când vine vorba de proteine variază în funcție de mai mulți factori, în special de nivelul de activitate fizică.

De regulă, un consum mai mare de proteine ar trebui să fie însoțit de exerciții fizice, în special antrenamente de forță sau rezistență. De-a lungul timpului, sportivilor li s-au recomandat între 1,1 și 1,7 grame per kilogram pe zi, în funcție de intensitatea efortului.

Vârsta este un alt factor important. Odată cu înaintarea în vârstă, capacitatea organismului de a construi masă musculară scade, iar un aport de 1 - 1,2 grame per kilogram poate ajuta la reducerea pierderii musculare.

Totuși, dietele bogate în proteine au fost asociate atât cu efecte pozitive, precum scăderea în greutate, cât și cu riscuri, inclusiv cu pierderea densității osoase sau cu apariția pietrelor la rinichi.

Consumul excesiv de proteine poate afecta și sănătatea cardiovasculară sau rinichii, mai ales la persoanele cu afecțiuni preexistente. Specialiștii subliniază că, pentru indivizii sănătoși, un aport moderat ridicat, de până la aproximativ 2 grame per kilogram pe zi, poate fi sigur, atât timp cât face parte dintr-o dietă echilibrată și variată.

spotmedia.ro

Noutați dupa tema