„Soarele rămâne o mare necunoscută și nu îl putem controla”. De ce vremea din spațiu devine tot mai importantă pentru oamenii de pe Terra
Vremea spațială nu mai este doar un subiect științific, ci o chestiune de securitate tehnologică și economică. Tot mai multe țări investesc în domeniu, fiindcă evenimentele meteo severe din spațiu pot avea consecințe grave și pe Terra. „Penele de curent și problemele cu sateliții aflați pe orbită reprezintă o posibilitate pe care trebuie să o luăm în calcul”, a spus pentru HotNews fizicianul Claudiu Tănăselia.
De ce vorbim despre vremea în spațiu?
Termenul „space weather” a început să fie folosit în literatura științifică și tehnică în anii 50 ai secolului trecut de către cercetători implicați în studiul magnetosferei Pământului, a activității solare și a influenței acestora asupra comunicațiilor radio și sateliților.
După lansarea primilor sateliți, dar și în plin Război Rece, a crescut rapid interesul față de modul în care fenomenele solare și particulele încărcate afectează comunicațiile radio, navigația și sateliții. În timpul programelor spațiale americane și sovietice, monitorizarea „vremii spațiale” a devenit esențială pentru siguranța astronauților și funcționarea tehnologiei spațiale.
Apar tot mai multe studii pe acest subiect – NASA a lansat o misiune de studiere a unor aspecte ale vremii din spațiu „space weather”, China lucrează la o vastă rețea de monitorizare și avertizare.
Recent, un studiu avertiza că o furtună solară ar putea doborî sistemul de sateliți al planetei în doar trei zile.
De ce vorbim despre vreme în spațiu, unde nu există atmosferă? Răspunsul ține de Soare și de cât de dinamic este, a explicat pentru HotNews fizicianul Claudiu Tănăselia, autor al unor volume de astronomie.
„Nu avem atmosferă în spațiu, dar avem Soarele în centrul sistemului solar, care este nu doar imens (și asta în termeni astronomici), dar este și un obiect astronomic foarte dinamic. Dacă putem vorbi despre furtuni solare sau furtuni geomagnetice, atunci, prin extensie, putem vorbi și despre vreme în spațiu, din cauză că Soarele, prin furtunile geomagnetice pe care le provoacă, poate influența activitatea noastră aici pe Pământ în aceeași măsură în care o face și vremea obișnuită”, afirmă fizicianul.
El adăugă că, mai ales acum, când suntem atât de dependenți de dispozitive electronice, aici, lângă noi, sau pe orbită, în timpul unei furtuni solare sateliții de navigație pot fi afectați, „Dacă așteptați un curier cu o comandă rapidă sau dacă navigați printr-un oraș necunoscut, s-ar putea să aveți probleme până trece furtuna solară”, spune expertul.
O erupție produsă în vara anului 1859, denumită „evenimentul Carrington” după astronomul care a observat-o, este considerată cea mai puternică erupție solară înregistrată vreodată. A perturbat grav telecomunicațiile telegrafice și câteva telegrafe au luat foc. Un noroc a fost faptul că lumea de acum 166 de ani nu depindea de tehnologie.
„Știm că vor exista erupții solare, dar nu știm când ne vor lovi”
Dacă va mai apărea un eveniment solar extrem, ar putea fi el prognozat cu mare exactitate? Claudiu Tănăselia spune că este imposibil de prognozat cu precizie un astfel de eveniment și am avea la dispoziție doar câteva ore.
El face și o paralelă cu cutremurele:
„Ce știm este că soarele are un ciclu de 11 ani, în care activitatea intensă alternează cu ani în care activitatea sa este mai puțin intensă. În anii în care activitatea crește, cresc șansele ca o erupție solară să se îndrepte direct spre Pământ, dar aceste erupții solare nu pot fi anticipate cu precizie. Poate fi estimat momentul impactului lor cu Pământul după ce observăm unde și când s-au produs, așa că avem un interval de câteva ore la dispoziție de la apariția lor și până când efectele se fac resimțite aici pe Pământ. Este oarecum ca atunci când locuiești într-o zonă cu multe cutremure: când soarele are activitate intensă, știm că vor exista erupții solare, dar nu știm când ne vor lovi, cât de intens o vor face și nici nu le putem prezice. Trebuie să învățăm să trăim cu acest risc și să ne luăm toate măsurile de precauție necesare pentru ca un viitor eveniment Carrington să nu ne afecteze foarte puternic”.
Totuși, oamenii nu au stat degeaba, explică Claudiu Tănăselia: există mai multe sonde interplanetare, plasate pe orbită în jurul Soarelui, care derulează observații continue și care ne ajută să detectăm magnitudinea unei furtuni solare sau a unei erupții solare.
„Însă aceste sonde nu ne pot ajuta decât să observăm ce se întâmplă și să ne îmbunătățim modelele existente, pentru că, paradoxal, Soarele este încă o mare necunoscută, nu știm foarte multe lucruri despre acesta și în niciun caz nu îl putem controla. Incendiile cauzate direct de furtunile solare cred că sunt puțin probabile, însă penele de curent și problemele cu sateliții aflați pe orbită – care sunt și mai expuși – reprezintă o posibilitate pe care trebuie să o luăm în calcul”, spune fizicianul.
El oferă și un exemplu, În februarie 2022, SpaceX a pierdut zeci de sateliți abia lansați din cauza efectelor unei furtuni solare. „Este greu de spus ce se va întâmpla, pentru că niciodată civilizația noastră nu a fost atât de dependentă de comunicații și componente electronice”.
Cea mai gravă furtună solară care a afectat Terra în ultimii 20 de ani a fost cea din mai 2024. Aurorele boreale au fost vizibile până la latitudini extrem de joase, au fost perturbări la comunicațiile radio, la GPS și la diverse rețele telecom. Au fost efecte negative asupra rețelelor electrice, iar autoritățile din SUA, Europa și Australia au activat proceduri speciale de protecție a infrastructurii energetice.
hotnews.ro
