Noutaţi

Noua politică a Băncii Naționale: de la supraveghere blândă la standarde de sancționare?Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 30 Aprilie, a.2026Tarmo SILD: Energbank este profitabil de când se află în mâinile Iute GroupLeul preia volatilitatea euro: economia moldovenească se obișnuiește cu noua realitateInflația „în afara regulilor” sau Bun venit în criză?Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Războiul oțelului: UE reduce importurile și taxează depășirile. Partenerii comerciali primesc cote specifice

Războiul oțelului: UE reduce importurile și taxează depășirile. Partenerii comerciali primesc cote specifice

Uniunea Europeană a luat o decizie de impact major pentru piața siderurgică, reducând cu aproape jumătate cotele anuale de import de oțel scutite de taxe vamale.
De la 1 iulie, acestea scad de la 34,5 milioane de tone la doar 18,3 milioane de tone, iar importurile care depășesc limita vor fi taxate cu 50% pentru 26 de categorii de produse siderurgice. Măsura are ca obiectiv creșterea gradului de utilizare a capacității de producție a Europei la 80% și protejarea industriei locale a oțelului de excesul de capacitate globală, transmite Reuters.

Jumătate din noile cote sunt rezervate exclusiv partenerilor din cadrul acordurilor de liber schimb, iar cealaltă jumătate este disponibilă tuturor celorlalți parteneri comerciali. Multe dintre țările vizate vor primi cote specifice, proporționale cu volumele istorice. Comisia Europeană a precizat că majoritatea partenerilor din acordurile de liber schimb vor resimți o reducere a accesului pe piață semnificativ mai mică decât media de 47%. De asemenea, un „număr semnificativ” de parteneri au fost de acord, cu titlu provizoriu, cu aceste alocări.

Un răspuns la supracapacitatea globală
Comisia a subliniat că aceste norme sunt necesare pentru a proteja industria siderurgică europeană de supracapacitatea din alte părți ale lumii și de practicile de dumping, care denaturează piețele internaționale. „Supracapacitatea globală persistentă din sectorul siderurgic rămâne o problemă globală gravă și continuă să denatureze piețele internaționale”, a afirmat instituția, adăugând că măsura „restabilește concurența loială pe o piață afectată de denaturări legate de supracapacitate”.
Prin această măsură, UE își propune să reducă dependența de oțelul importat și să consolideze producția internă, într-un context în care tensiunile comerciale globale și criza energetică au pus presiune pe industria europeană.

stirileprotv.ro

Noutați dupa tema