Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 30 Aprilie, a.2026Tarmo SILD: Energbank este profitabil de când se află în mâinile Iute GroupLeul preia volatilitatea euro: economia moldovenească se obișnuiește cu noua realitateInflația „în afara regulilor” sau Bun venit în criză?Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Reuters: Acordul de pace SUA-Iran include un fond de 300 de miliarde de dolari pentru investiții. Jumătate din suma a fost deja alocată

Reuters: Acordul de pace SUA-Iran include un fond de 300 de miliarde de dolari pentru investiții. Jumătate din suma a fost deja alocată

În acordul dintre Statele Unite și Iran este prevăzut un fond privat de 300 de miliarde de dolari pentru investiții în economia iraniană, a afirmat marți o sursă a agenției Reuters informată direct despre înțelegere.

Sub rezerva anonimatului - deoarece planul nu a fost încă anunțat oficial nici la Washington, nici la Teheran - sursa respectivă a precizat că fondul ar urma să stimuleze ambele părți să semneze un acord final pentru încheierea războiului.

Despre existența fondului s-au mai vehiculat informații în presă, dar Reuters dezvăluie pentru prima dată că mai mult de jumătate din sumă este deja angajată, iar întreaga finanțare este asigurată de sectorul privat. Noul fond este un vehicul pentru investiții, nu un program de reconstrucție sau despăgubiri, și nu va include nicio sumă din partea unor guverne și niciun împrumut nerambursabil. Banii provin de la companii din SUA, din țări arabe din Golf, din Asia, America de Sud și Africa. Sunt vizate domenii cum ar fi cel energetic, logistica, producția și transportul.

Un oficial iranian de rang înalt a declarat agenției Reuters că Teheranul urmărea inițial să obțină 400 de miliarde de dolari ca despăgubiri pentru daunele produse de război, însă Washingtonul a refuzat să asigure suma.

Ulterior a apărut ideea așa-numitului Fond pentru Reconstrucție și Dezvoltare, la care statele din regiune vor contribui în diverse moduri, inclusiv prin asigurarea de împrumuturi, deschiderea de linii de credit sau finanțarea directă a reconstrucției unor situri afectate de război, cum ar fi complexul siderurgic Mobarakeh, rafinării, aeroporturi și infrastructura în general.

Iranul, a cărui economie este printre cele mai mari din Orientul Mijlociu, nu a beneficiat aproape deloc de investiții străine semnificative în ultimele patru decenii, fiind exclus de pe piețele internaționale de capital prin serii succesive de sancțiuni americane și internaționale. Rezervele confirmate de gaze naturale sunt pe locul doi în lume ca mărime, iar cele de petrol - pe locul patru. Populația de 92 de milioane este relativ tânără și educată, baza industrială este diversificată, iar potențialul neexploatat este semnificativ în domenii cum ar fi petrochimia, mineritul, turismul și agricultura.

Oficiali americani și iranieni au anunțat duminică o înțelegere privind încheierea conflictului declanșat de SUA și Israel prin atacurile din 28 februarie împotriva Iranului. Conform celor convenite, blocada SUA urmează să ia sfârșit, iar Strâmtoarea Ormuz, vitală pentru comerțul mondial cu petrol și gaze, urmează să fie redeschisă.

Fondul de investiții este complet distinct de activele iraniene blocate în străinătate, subiect negociat în paralel în legătură cu ridicarea sancțiunilor impuse de SUA, a afirmat sursa Reuters. Mecanismele financiare, obiectivele și calendarele sunt diferite.

Fondul nu va fi creat și nu va deveni operațional până la încheierea unui acord final satisfăcător, iar odată ce va fi semnat memorandumul de înțelegere americano-iranian procesul va fi structurat pe următoarele 60 de zile. 'În aceste 60 de zile administratorii fondului vor colabora cu iranienii și cu investitorii pentru planificarea și examinarea proiectelor', a precizat sursa.

Memorandumul pe 60 de zile este doar un cadru, nu un acord final, iar negociatorii americani și iranieni vor acționa în mai multe direcții legate de domeniul nuclear, de sancțiuni și de securitatea regională.

Ministerele de externe ale Iranului și Pakistanului - țară care a contribuit la medierea acordului privind fondul - nu au răspuns imediat solicitărilor Reuters de a comenta.

O purtătoare de cuvânt a Casei Albe a făcut trimitere la un interviu acordat lui televiziunii CBS de vicepreședintele american JD Vance, în care acesta a afirmat că Iranul ar putea obține acces la un fond de reconstrucție de 300 de miliarde de dolari susținut de statele din Golf dacă va respecta acordul cu SUA, inclusiv demontarea programului nuclear, eliminarea stocurilor de material fisionabil îmbogățit și acceptarea unor inspecții riguroase și a unui regim de aplicare a prevederilor.

Sursa Reuters nu a precizat cum și de cine va fi administrat fondul, menționând că detaliile-cheie nu au fost încă stabilite, dar a numit companii din Coreea de Sud, Japonia, Singapore, Malaezia și SUA care și-au luat deja angajamente; a refuzat însă să furnizeze o listă completă. AGERPRES/(AS - redactor: Marius Hosu, editor online: Irina Giurgiu)

agerpres.ro

Noutați dupa tema