Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 30 Noiembrie, a.2025Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Schemele de sprijin pentru populație la gaze și energie în UE. Prin ce iese în evidență România

Schemele de sprijin pentru populație la gaze și energie în UE. Prin ce iese în evidență România

În Uniunea Europeană mai sunt doar 5 țări în care mai există măsuri de sprijin pentru toți consumatorii de gaze (Croația, Polonia, România, Slovacia și Ungaria) și doar 4 pentru toți consumatorii de energie electrică (Croația, Polonia, Slovacia și Ungaria), arată o analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI).

Conform analizei, toate celelalte țări au măsuri de sprijin exclusiv pentru consumatorii vulnerabili. Cele mai mari ajutoare se găsesc în Grecia, Franța, Malta, Danemarca, Cipru Irlanda, unde se acordă până la 1.800 euro/an.

”Deși România are un preț la populație raportat la puterea de cumpărare (date luna iulie 2025) de circa 4 ori mai mare decât țara cu cel mai mic preț, are ajutoare (gaz+electricitate) pentru consumatorii vulnerabili în anul 2026 de circa 5 ori mai mici decât țara cu prețul cel mai mic la energie electrică raportat la puterea de cumpărare”, se mai punctează în analiza AEI.
Ce scheme de sprijin se aplică în UE-27 în anul 2026
Tabel UE – scheme de ajutor pentru populație în țările UE ordonate în sensul de la prețul cel mai mare la cel mai mic la energie electrică raportat la puterea de cumpărare (2026)


Preţul energiei electrice raportat la puterea de cumparare iulie 2025 (Euro/kWh) Electricitate – tipuri de sprijin pentru populație (2026) Gaze – tipuri de sprijin pentru populație (2026) Status 2026 Observații
Romania 0.4742 ajutor consumatori vulnerabili plafonare/compensare / ajutor consumatori vulnerabili Activ În practică, România a folosit scheme de plafonare/compensare în criză; în 2026 mai există doar pe gaze valabil până în martie
Cehia 0.4112 ajutoare sociale; reduceri taxe ajutor social Activ Măsurile universale de criză tind să fie retrase.
Polonia 0.3671 tarife reglementate / compensații, ajutoare compensații/ajutoare Activ
Italia 0.3612 bonus social energie, protecție, măsuri temporare bonus/ajutoare Activ/Intermitent Italia a avut măsuri ample în criză dar s a oprit
Germania 0.3606 ajutoare sociale ajutoare încălzire Activ
Cipru 0.3371 ajutoare sociale N/A N/A
Belgia 0.3340 prețuri sociale / protectie vulnerabili Prețuri sociale/ protectii vulnerabili Activ
Letonia 0.3324 reduceri/discount la tarife de distribuție (gospodării), ajutoare ajutoare încălzire Activ Eurostat menționează discount la furnizare pentru gospodării (2024).
Spania 0.3052 protectie sociala (tarif/discount social) ajutoare/discounturi (în funcție de schemă) Activ Spania e dată în UE ca exemplu clasic de schemă pentru vulnerabilitate.
Portugalia 0.3044 tarif social electricitate, ajutoare ajutor social la încălzire Activ
Grecia 0.2924 subvenții la facturi când cresc prețurile; tarif social subvenții/ajutoare încălzire Intermitent Grecia a reintrodus subvenții la facturi în 2024. Nu se cunoaște ce se va întâmpla în anul 2026
Irlanda 0.2892 alocații/beneficii încălzire, suport vulnerabili sprijin încălzire Activ În general prin plăți sociale sezoniere.
Lituania 0.2834 ajutoare încălzire (beneficii sociale), protecții ajutoare încălzire Activ De regulă integrată în sistemul de asistență socială.
Danemarca 0.2798 sprijin prin sistem social; protecţia consumatorilor vulnerabili sprijin încălzire (în funcție de combustibil) Activ
Austria 0.2657 ajutoare sociale, măsuri fiscale ajutoare încălzire Activ Măsurile de criză au fost mai mult temporare (2022–2023).
Estonia 0.2640 ajutoare țintite consumatori vulnerabili / măsuri temporare ajutătoare țintite Activ/Intermitent
Franţa 0.2568 pret social, alte metode de protectii ajutor de încălzire Activ
Slovacia 0.2471 tarife reglementate/compensații / ajutoare sociale compensații/ajutoare Activ Intervenții în retail
Suedia 0.2298 sprijin prin beneficii sociale sprijin încălzire Activ/Intermitent
Bulgaria 0.2225 ajutoare vulnerabili, posibil intervenții temporare ajutoare vulnerabili Activ
Croaţia 0.2208 prețuri plafonate si compensări, ajutoare sociale consumatori vulnerabili compensații/ajutor încălzire Activ În multe state din SEE au persistat intervenții în retail. (tendință)
Slovenia 0.2179 ajutoare țintite + măsuri temporare la nevoie ajutoare încălzire Activ/Intermitent Măsuri „de criză” –temporare.
Luxemburg 0.2120 sprijin social/încălzire; posibile credite fiscale sprijin încălzire Activ
Olanda 0.2098 ajutoare țintite / beneficii sociale energie ajutătoare țintite Activ După 2023, multe măsuri universale s-au restrâns.
Finlanda 0.1964 sprijin social; eficiență energetică NA Activ
Ungaria 0.1576 prețuri reglementate prețuri reglementate Activ Ungaria e cunoscută pentru intervenții de preț
Malta 0.1436 sprijin facturi/țintit N/A Activ Eurostat: Malta nu raportează gaze gospodării.
Germania ajută populația inclusiv prin reduceri de taxe. În România, statul nu a renunțat la nicio taxă
Analiza mai punctează că, în perioada 2022-2023, țările din vestul Europei și-au redus încasările din taxe și accize din energie și au alocat fonduri din alte resurse pentru a proteja populația și industria.

Astfel Germania a „ajutat populația”, în perioada 2022–2023, prin 3 tipuri mari de intervenții:

plăți directe/subvenții (transferuri către gospodării sau companii) – 47 mld. euro
reduceri de tarife reglementate („price brake” la gaz/energie) – 80 mld. euro costuri mutate în viitor (costurile sunt fi reintroduse în tarifele reglementate, treptat, după încheierea perioadei de sprijin/reducere – n.red.)
reduceri de taxe/contribuții (statul a încasat mai puțin) – 19 mld. euro
”Raportând la o populație de 85 milioane de cetățeni, rezultă că fiecare cetățean a primit sau nu a mai plătit în perioada de aplicare a măsurilor 1.717 euro (858 euro/an, măsurile fiind aplicate în perioada 2022 – 2023).

În România, statul nu a renunțat la nici o taxă – din contra, a câștigat cu 270% mai mult din TVA și a plătit pentru subvenții la furnizori în perioada 2022 – 2025 de circa 37,3 mld. lei.

Astfel, pentru fiecare cetățean român rezultă un beneficiu de aproximativ 386 euro (96 euro/an, măsurile fiind aplicate în perioada 2022 – 2025) exclusiv prin plafonarea prețurilor”, arată Dumitru Chisăliță, președintele AEI.

Ce sprijin a primit un cetățean român și cât a primit unul german
Acesta adaugă: ”Astfel, în timpul crizei energetice, pentru a ajuta consumatorii, Germania a impus măsuri de protejare a consumatorilor și și-a redus încasările din taxe cu 19 mld. euro, în timp ce România a câștigat din «protejarea cetățenilor» 10 mld. euro – bani plătiți de cei protejați”.

Potrivit acestuia, începând cu 2026, va opera Social Climate Fund, un mecanism nou la nivelul UE dedicat sprijinirii familiilor vulnerabile afectate de tranziția energetică (inclusiv costuri de încălzire/energie), dar modul în care fiecare stat îl implementează diferă.

spotmedia.ro

Noutați dupa tema