Noutaţi

Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Octombrie, a.2025Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Excedentul comercial al Chinei depășește în premieră 1 trilion de dolari. Cât este excedentul în relația cu România

Excedentul comercial al Chinei depășește în premieră 1 trilion de dolari. Cât este excedentul în relația cu România

Excedentul comercial al Chinei cu bunuri a depășit 1 trilion de dolari în acest an pentru prima dată, în contextul în care exporturile au crescut vertiginos în ciuda războiului vamal declanșat de președintele american Donald Trump.

În primele 11 luni ale acestui an, surplusul comercial al Chinei în dolari a fost de 1,076 trilioane de dolari, conform datelor publicate luni de administrația vamală a țării, care acoperă bunurile, dar nu și serviciile.
Excedentul comercial al Chinei cu bunuri pentru întregul an 2024 a fost de puțin sub 1 trilion de dolari.

În anul 2024, comerțul bilateral cu mărfuri, conform statisticii române, a totalizat 9,28 miliarde USD, din care exporturile românești pe piața chineză au atins 779,6 milioane USD, iar importurile din China s-au ridicat la 8,5 miliarde USD. Soldul balanței comerciale a fost net în favoarea Chinei, cu un excedent de 7,7 miliarde USD la finele anului 2024.

Datele de luni au arătat că exporturile au crescut cu 5,9% în noiembrie față de anul precedent, în vreme ce importurile au crescut cu 1,9%, aducând un surplus de 112 miliarde de dolari pentru luna respectivă.
Exporturile Chinei către SUA au scăzut drastic în ultimele luni, scăzând cu 29% luna trecută față de anul precedent. Însă livrările către alte regiuni, în special Asia de Sud-Est, au crescut rapid. Economiștii spun că o parte din aceste livrări către Asia de Sud-Est, care au crescut cu 8% luna trecută, sunt ulterior transbordate către SUA.

Beijingul s-a bazat în mare măsură pe exporturi pentru a stimula activitatea economică pe fondul unei cereri interne slabe și a unei încetiniri a pieței imobiliare care intră acum în al cincilea an.

La o reuniune a biroului politic al partidului comunist pe tema politicii economice, președintele Xi Jinping a făcut referire la necesitatea unui consum mai mare, afirmând că „este esențial să se respecte cererea internă ca principal motor, construind o piață internă puternică”. Dar a reiterat și apelurile la construirea de „noi motori de creștere” – industrii care alimentează exporturile Chinei, cum ar fi vehiculele electrice și roboții.
Exporturile către UE au crescut, de asemenea, brusc în noiembrie, cu 14,8% față de anul precedent, comparativ cu 0,9% în octombrie.

„Aceasta a fost marea surpriză a datelor din noiembrie”, a declarat Lynn Song, economistul-șef al ING pentru China.

El a spus că deprecierea renminbi-ului, în concordanță cu dolarul și față de euro, a stimulat, de asemenea, competitivitatea exporturilor chineze și a contribuit la surplusul comercial al Chinei cu blocul comunitar.

Președintele francez Emmanuel Macron a amenințat, într-o declarație publicată duminică, că va impune tarife vamale Chinei dacă Beijingul nu reușește să își reducă surplusul comercial masiv cu Uniunea Europeană.
China era pregătită să își mărească cota de exporturi globale la 16,5% până în 2030, de la 15% în prezent, au declarat analiștii Morgan Stanley, conduși de economistul-șef pentru Asia, Chetan Ahya, într-un raport, adăugând că se îndoiesc că creșterea măsurilor protecționiste din partea partenerilor comerciali ar putea opri acest avans, notează Financial Times.

hotnews.ro

Noutați dupa tema