Moldova trece treptat la o nouă realitate demografică: deja unul dintre patru locuitori ai țării are peste 60 de ani. La începutul anului 2026, numărul acestor persoane se ridica la 611,9 mii, adică 25,9% din populație. Încă la începutul anului 2024, ponderea acestora era de 25,2%. Biroul Național de Statistică clasifică indicatorul actual ca fiind un nivel ridicat de îmbătrânire demografică.

Îmbătrânirea are loc pe fondul unei scăderi generale a populației. La 1 ianuarie 2026, populația cu reședința obișnuită în țară era de 2,366 milioane de persoane, înregistrând o scădere de 22,9 mii, adică de 1%, doar în decursul unui an. Se schimbă nu numai numărul locuitorilor țării, ci și structura sa de vârstă: ponderea generațiilor mai în vârstă crește, în timp ce generațiile care ar trebui să alimenteze piața muncii devin mai puține.

Acest fenomen este deosebit de evident în rândul tinerilor. La începutul anului 2026, în Moldova locuiau 517,3 mii de persoane cu vârste cuprinse între 14 și 34 de ani, adică 21,9% din populație. Numai în ultimul an, numărul acestora s-a redus cu 13,5 mii, adică cu 2,5%.

O comparație între două recensăminte ilustrează și mai clar această schimbare pe termen lung. În 2014, persoanele cu vârsta de 65 de ani și peste reprezentau 11,3% din populație, iar conform recensământului din 2024 – deja 18,2%, adică 437,2 mii de persoane. În același timp, ponderea grupelor de vârstă 15-24 de ani și 25-64 de ani s-a redus, în decursul unui deceniu, cu câte 4,1 puncte procentuale fiecare.

Una dintre cauzele scăderii populației rămâne migrația. În 2024, soldul migrațional net a fost de minus 17,6 mii de persoane. Conform estimărilor preliminare ale Biroului Național de Statistică (BNS), în 2025 acesta a rămas, de asemenea, negativ – aproximativ 13 mii de persoane. Aproximativ 10 mii de persoane au reprezentat scăderea naturală a populației.

Situația migrației este complicată de mobilitatea ridicată a cetățenilor moldoveni. Conform rezultatelor definitive ale recensământului din 2024, 389,3 mii de locuitori ai Moldovei, adică 16,3% din populația cu domiciliul obișnuit, au declarat că dețin cetățenia unui alt stat. Față de recensământul din 2014, această pondere a crescut cu 10,7 puncte procentuale. În orașe, fiecare al cincilea locuitor deținea deja o a doua cetățenie.

În sine, al doilea pașaport nu înseamnă că persoana respectivă nu mai este inclusă în statisticile moldovenești privind migrația: BNS definește migrația în primul rând pe baza trecerilor efective ale frontierei și a duratei de ședere în țară sau în străinătate. Cu toate acestea, deținerea unei a doua cetățenii, inclusiv a unei țări din UE, extinde posibilitățile de ședere și muncă în străinătate și contribuie la o mobilitate ridicată a populației.

Se schimbă și structura grupei de vârstă cea mai înaintată. În ultimii doi ani, ponderea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 75 și 79 de ani în rândul populației de peste 60 de ani a crescut de la 8,9% la 12,2%, în timp ce ponderea persoanelor în vârstă relativ tinere (60-64 de ani) a scăzut de la 30,8% la 28%.

Acest lucru este semnificativ pentru economie, deoarece tocmai persoanele cu vârsta cuprinsă între 60 și 64 de ani asigură cea mai mare parte a ocupării forței de muncă în rândul generațiilor mai în vârstă. În 2025, în Moldova lucrau 85,8 mii de persoane cu vârsta de 60 de ani și peste – 11,1% din totalul persoanelor ocupate din țară. Dintre aceștia, 69,8% aveau vârsta cuprinsă între 60 și 64 de ani, iar 20,8% – între 65 și 69 de ani. După această vârstă, participarea pe piața muncii scade brusc.

În același timp, numărul persoanelor active din punct de vedere economic cu vârsta de 60 de ani și peste a scăzut în 2025 cu 11,1% – de la 98,2 mii la 87,3 mii de persoane. Aceasta înseamnă că posibilitățile de a compensa scăderea numărului de lucrători mai tineri prin prelungirea perioadei de activitate a generațiilor mai în vârstă sunt, de asemenea, limitate.

Ca urmare, îmbătrânirea populației devine nu doar o problemă socială, ci și una economică. Tot mai puține persoane intră pe piața muncii, baza de angajați și de contribuabili se restrânge, în timp ce sistemul de pensii, sistemul de sănătate și asistența socială trebuie să deservească o parte semnificativă a populației.

La începutul anului 2026, în Moldova erau înregistrați 671,7 mii de pensionari, dintre care 530,2 mii beneficiari de pensie pentru limită de vârstă. Pensia medie de vârstă era de 4 435,6 lei. În același timp, 117,8 mii de pensionari de vârstă, adică 22,2%, primeau pensia minimă — 3 055,7 lei.

Amploarea dependenței de transferurile sociale este deosebit de evidentă în structura veniturilor. În gospodăriile formate exclusiv din persoane în vârstă, plățile sociale asigurau 73,2% din totalul veniturilor, dintre care pensiile reprezentau 68,5%. Salariile reprezentau doar 15,2%.

Aproape jumătate din cheltuielile de consum ale acestor gospodării (49%) erau destinate produselor alimentare, iar alte 20,9% — locuinței și serviciilor publice. Asistența medicală reprezenta 6,5%.

Odată cu înaintarea în vârstă, crește și presiunea asupra sistemului de sănătate. În 2025, persoanele cu vârsta peste 60 de ani au reprezentat 75,2% din totalul cazurilor de tumori maligne depistate pentru prima dată – 8,8 mii din cele 11,7 mii înregistrate la nivel național. Principala cauză de deces în această grupă de vârstă rămân bolile sistemului circulator – 63,6%, iar 16,7% sunt reprezentate de tumori.

Îmbătrânirea populației are și o dimensiune de gen pronunțată. Femeile reprezintă 60,3% din locuitorii țării cu vârsta peste 60 de ani. La 100 de femei în vârstă revin 66 de bărbați, iar la vârsta de 85 de ani și peste – doar 35. La 60 de ani, o femeie din Moldova poate conta, în medie, pe încă aproximativ 21 de ani de viață, iar un bărbat – pe 16 ani.

Cifra de 25,9% din populația cu vârsta peste 60 de ani nu reprezintă atât o statistică privind persoanele în vârstă, cât un indicator al evoluției economiei Moldovei. Problema apare atunci când generațiile care intră pe piața muncii devin mai puține decât cele care o părăsesc. Un număr din ce în ce mai mic de persoane active va trebui nu numai să plătească impozite și să asigure dezvoltarea economiei, ci și să finanțeze sistemul de pensii, sănătatea și cheltuielile sociale pentru o pondere din ce în ce mai mare a populației vârstnice. Fără un aflux de forță de muncă, fără reținerea tinerilor, fără creșterea productivității și fără extinderea bazei de impozitare, îmbătrânirea populației va limita din ce în ce mai mult posibilitățile Moldovei de dezvoltare economică. // 05.10.2026 – InfoMarket.