Moldova Business Week 2026 s-a încheiat cu discuții despre investiții, proiecte noi și avantajele Republicii Moldova pentru mediul de afaceri internațional. Statul invită investitorii, promite reguli clare și un mediu de afaceri previzibil. Însă climatul investițional nu se formează doar la forumuri. Adevăratul test începe atunci când investitorul se confruntă cu o autoritate de reglementare, trece printr-o inspecție sau ajunge într-un litigiu cu statul. InfoMarket a adresat o întrebare similară în privința Băncii Naționale: cine controlează autoritatea de reglementare? Independența autorității de reglementare față de intervenția politică este necesară, dar aceasta nu înseamnă lipsa responsabilității. Cu cât o instituție a statului are competențe mai largi și deciziile sale pot avea un impact mai mare asupra mediului de afaceri, cu atât este mai necesar să existe mecanisme clare prin care exercitarea acestor competențe să poată fi verificată și contestată. Acum, o problemă similară apare într-un domeniu cu totul diferit – în jurul pliculețelor cu nicotină ZYN. Între Philip Morris și Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) există un litigiu juridic care nu a fost încă soluționat definitiv în instanțe.
Începând cu 24 iunie 2026, legislația din Moldova interzice în mod expres introducerea pe piață a pliculețelor cu nicotină. În același timp, Legea nr. 125/2025, prin care au fost operate modificări la Legea privind controlul tutunului, prevede o perioadă de tranziție : produsele din tutun și cele conexe, introduse pe piață înainte de intrarea în vigoare a noilor norme, pot fi comercializate încă 12 luni.
Disputa pornește de la întrebarea dacă această regulă se aplică și produselor ZYN și care a fost statutul lor legal până la 24 iunie 2026. Philip Morris susține că, încă din octombrie 2025, înainte de începerea vânzărilor, a solicitat oficial de la ANSP clarificări cu privire la cadrul de reglementare aplicabil. Potrivit companiei, Agenția a comunicat că, la momentul respectiv, nu existau proceduri sau cerințe speciale aplicabile pentru pliculețele cu nicotină, iar interdicția urma să intre în vigoare în iunie 2026. Pe baza acestui răspuns, așa cum afirmă Philip Morris, compania a importat la finalul lunii mai produsul, a investit în distribuția acestuia și a început vânzările.
Cu toate acestea, la 2 iunie 2026, ANSP a declarat public că pliculețele cu nicotină nu puteau fi introduse legal pe piață nici înainte de intrarea în vigoare a interdicției. Agenția s-a referit, în special, la lipsa din legislația anterioară a unor cerințe specifice pentru astfel de produse și la cerințele generale legate de notificarea prealabilă privind introducerea produselor pe piață.
Aici apare o întrebare esențială privind predictibilitatea acțiunilor autorității de reglementare. Potrivit Philip Morris, compania s-a adresat în prealabil autorității de stat competente, a primit clarificări și abia după aceea a luat decizia comercială. După mai bine de jumătate de an, ANSP și-a expus poziția, conform căreia produsul nu putea fi comercializat legal nici înainte.
Asta nu înseamnă neapărat că ANSP și-a schimbat poziția sau că Philip Morris a interpretat corect răspunsul primit. Dar întrebarea rămâne: în ce măsură se poate baza o întreprindere pe explicațiile oficiale ale autorității de reglementare atunci când ia o decizie de investiție?
În paralel, disputa este deja însoțită de măsuri administrative destul de severe. Conform datelor furnizate de Philip Morris, la 28 iulie 2026, ANSP a efectuat simultan inspecții în zece puncte de vânzare ale partenerului său comercial (compania care comercializează produsul), iar la 30 iulie a solicitat încetarea comercializării produsului ZYN.
ANSP a efectuat, de asemenea, verificări la depozitul distribuitorului și la depozitul Philip Morris. Potrivit companiei, măsurile au fost extinse și au inclus retragerea produselor ZYN deja distribuite, colectarea acestora din punctele de vânzare și distrugerea ulterioară. Compania contestă aceste acțiuni în instanță.
Măsuri atât de severe presupun, de obicei, existența unui risc semnificativ pentru sănătatea publică. Cu toate acestea, cazul ridică și o întrebare legată de timpul de reacție: dacă riscul impunea o intervenție atât de fermă, de ce măsurile corespunzătoare au fost luate abia la aproximativ două luni de la apariția produsului pe piață?
O atenție deosebită merită amploarea resurselor mobilizate. Conform raportului oficial al ANSP, la sfârșitul anului 2025, din cele 134 de posturi prevăzute pentru inspectorii de control de stat, erau ocupate 57 – aproximativ 42%. În același an, Agenția a efectuat 3 683 de verificări neprogramate, dintre care 3 502 au fost legate de procedurile de eliberare a autorizațiilor sanitare. Astfel, celelalte inspecții neprogramate au reprezentat aproximativ 181 de cazuri. În domeniul controlului tutunului, în perioada 2020-2025, Agenția a efectuat 1 103 controale, dintre care 429 au fost inopinate.
ANSP ar fi putut avea motive prevăzute de lege pentru efectuarea inspecțiilor. Cu toate acestea, având în vedere situația personalului, inspecția simultană a zece puncte de vânzare în cadrul unui singur dosar pare o concentrare semnificativă a resurselor de inspecție și ridică întrebarea cu privire la circumstanțele care au impus tocmai o astfel de amploare a controlului.
Există și un aspect mai sensibil. Conform declarației Philip Morris, în cadrul procedurii, ANSP a solicitat suspendarea activității partenerului său comercial pentru o perioadă de până la 12 luni. Există o diferență substanțială între interzicerea vânzării unui anumit produs controversat și o eventuală restricționare a activității operatorului comercial în ansamblu. La fel de sensibilă este și problema distrugerii mărfii, în condițiile în care statutul juridic al produsului în sine și aplicabilitatea perioadei de tranziție asupra acestuia sunt încă contestate în instanță.
Și aici revine din nou întrebarea pe care InfoMarket a pus-o deja în cazul unei alte autorități de reglementare cu competențe extinse: cine verifică modul în care este exercitat controlul? Nu este vorba despre faptul că Guvernul ar interveni în procesul judiciar sau ar indica ANSP ce decizie să ia. Dar există o diferență esențială între intervenția într-un caz concret și controlul asupra calității administrației publice. Statul are interesul ca acțiunile instituțiilor sale să fie justificate și proporționale, iar explicațiile oficiale – clare și consecvente.
Cazul Philip Morris se intersectează cu tema discutată la ediția recentă a Moldova Business Week. Țara poate oferi potențialilor investitori acces la piața europeană, avantaje fiscale, zone economice libere, forță de muncă calificată și noi oportunități. Există însă un alt indicator al climatului investițional, greu de ilustrat într-o prezentare: ce se întâmplă după ce banii au fost deja investiți și afacerea se confruntă cu un conflict serios cu statul?
Poate investitorul să cunoască din timp regulile? Se poate baza pe explicațiile oficiale oferite de o autoritate de stat? Poate contesta în mod eficient decizia autorității de reglementare înainte ca aceasta să producă consecințe grave? Nu este vorba despre protejarea companiei Philip Morris împotriva controlului statului. Compania, la fel ca orice alt participant pe piață, are obligația de a respecta legislația din Moldova, iar aspectele legate de sănătatea publică oferă statului motive pentru o reglementare strictă a produselor cu nicotină. Însă și autoritatea de reglementare trebuie să acționeze în limitele competențelor care i-au fost conferite, să aplice legislația în mod consecvent și să fie pregătită pentru verificarea judiciară a deciziilor sale.
Este necesară o autoritate de reglementare puternică și independentă. Însă independența față de intervenția politică nu înseamnă lipsa mecanismelor de control asupra modului în care își exercită competențele.
Această situație depășește cadrul pieței produselor cu nicotină. Pentru un investitor, nu contează doar impozitarea, costul forței de muncă sau accesul la piețe. La fel de importantă este și certitudinea că regulile pot fi înțelese din timp, că se poate afla poziția autorității de stat înainte de luarea unei decizii de investiție și că orice litigiu apărut poate fi soluționat în cadrul unui mecanism funcțional de protecție judiciară.
Moldova Business Week s-a încheiat. Acum, atractivitatea investițională a țării nu va mai fi evaluată doar pe baza declarațiilor de pe scenă, ci și pe baza a ceea ce se întâmplă cu investitorul după ce prezentările s-au încheiat și investițiile au fost deja realizate. // 08.10.2026 – InfoMarket.