În toate țările Parteneriatul Estic (PaE) serviciile publice de ocupare a forței de muncă se află sub presiunea de adaptare la o piață a muncii în continuă schimbare, la creșterea inactivității în rândul tinerilor și, în cazul unor țări, la cerințele mai ample ale integrării europene. Prin intermediul programului EU4Youth, Uniunea Europeană a sprijinit această tranziție ajutând instituțiile de recrutare să devină mai moderne, mai conectate și mai receptive la nevoile tinerilor.

Aproape 1 din 4 tineri armeni nu este încadrat profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET). Mulți tineri din regiunea Parteneriatului Estic se confruntă cu bariere majore la intrarea pe piața muncii. Procentul tinerilor NEET rămâne ridicat în comparație cu media UE, atingând 14,5% în Republica Moldova și 14,3% în Ucraina, potrivit celor mai recente date. Femeile sunt și mai serios afectate, ponderea lor în această categorie ajungând la aproape 40%. Provocările existente, precum necorelarea competențelor, orientarea profesională limitată și legăturile slabe dintre sistemele de educație și cele de ocupare a forței de muncă, au fost amplificate de pandemia COVID-19, de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și de instabilitatea politică. Printre alți factori care îngreunează accesul la piața muncii se numără inegalitatea de gen, disparitățile în materie de educație și oportunități dintre mediul rural și cel urban, precum și excluziunea socială a grupurilor vulnerabile.

În acest context, îmbunătățirea serviciilor publice de ocupare a forței de muncă a devenit o prioritate comună și o arie de colaborare între țările PaE și Uniunea Europeană. În cadrul programului EU4Youth Faza III – Angajarea și antreprenoriatul în rândul tinerilor, UE a sprijinit această transformare printr-un amplu efort regional axat pe consolidarea capacității instituționale, învățare reciprocă și cooperare. Programul nu s-a adresat direct persoanelor vizate. În schimb, a investit în consolidarea sistemelor care stau în spatele politicilor de angajare a tinerilor, cu scopul de a optimiza instituțiile care pot oferi servicii mai bune pentru aceștia pe termen lung. "Fără o strategie clară sau fără un management adecvat al performanței, de exemplu, nu vom putea reforma sau livra rezultate de calitate la nivelul serviciilor publice de ocupare a forței de muncă – acestea au fost câteva dintre prioritățile noastre", a declarat Christian Wagner, coordonatorul Componentei de Asistență Tehnică a programului. Pentru Republica Moldova și Ucraina, programul joacă un rol esențial, contribuind la alinierea la standardele UE și sprijinind aspirațiile lor de integrare.

Drept urmare, serviciile publice de ocupare a forței de muncă și-au îmbunătățit abordarea privind incluziunea, au făcut trecerea către politici elaborate pe bază de dovezi concrete și au adoptat digitalizarea pentru a răspunde mai bine unei piețe a muncii în continuă evoluție. "Am transformat modul în care comunicăm și interacționăm cu clienții noștri. Trecem de la un model instituțional, pasiv, la o abordare proactivă, centrată pe client", a declarat Yuliya Zhovtyak, directoarea Serviciului de Stat pentru Ocuparea Forței de Muncă din Ucraina, în cadrul conferinței de încheiere: Sprijin pentru reformă și consolidarea capacității serviciilor publice de ocupare a forței de muncă din Parteneriatul Estic.

Construirea unor sisteme mai bune pentru angajarea tinerilor

Între 2022 și 2026, programul a ajuns la peste 8.000 de participanți direcți prin cursuri de formare, activități de informare, proiecte pilot și diseminarea de instrumente. Personalul serviciilor publice de ocupare a forței de muncă din țările implicate a beneficiat de activități țintite de consolidare a capacității, sprijinite prin 14 workshopuri, webinarii și vizite de studiu în regiune și în statele baltice. Rezultatele programului sunt vizibile nu doar în cifre, ci și în mărturiile celor implicați: "Nu este vorba doar despre participare. Este vorba despre progres, dezvoltare și o schimbare de mentalitate", a declarat Lilia Plugaru, directoare adjunctă a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) din Republica Moldova, în cadrul conferinței de încheiere.

La baza programului s-a aflat Planul de învățare reciprocă (Mutual Learning Plan – MLP), un cadru structurat inspirat din metodologia de benchlearning a Rețelei PES a UE. Acesta urmărește să ajute serviciile publice de ocuparea forței de muncă din întreaga Europă să își îmbunătățească performanța prin compararea cu instituții similare și prin învățarea de la acestea, prin evaluări calitative și cantitative. Metodologia a combinat vizite de studiu, sprijin din partea experților și formare continuă, toate adaptate în funcție de nevoile identificate în fiecare țară. Temele de formare au variat de la implicarea angajatorilor și profilarea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, până la digitalizare și incluziunea grupurilor vulnerabile.

Observând activitatea omologilor lor din Lituania, Letonia și Estonia, reprezentanții serviciilor publice de ocupare a forței de muncă din PaE au putut să vadă în practică modul în care statele membre ale UE își organizează serviciile destinate tinerilor, concep politici active pe piața muncii și cooperează cu angajatorii. Pentru mulți participanți, aceste schimburi au depășit învățarea pur tehnică. "Personalul implicat în aceste vizite de studiu a fost foarte impresionat și motivat; vizitele de studiu sunt o modalitate practică de a vedea și de a învăța cum să ne îmbunătățim serviciile de la colegii noștri", a adăugat Lilia Plugaru, de la ANOFM.

Important este că programul a fost conceput pentru sustenabilitate pe termen lung. Materialele de formare au fost transferate direct instituțiilor, în timp ce activitățile de tipul "formarea formatorilor" au pregătit experți locali pentru a continua consolidarea capacității la nivel intern după încheierea programului.

O punte către standardele europene

Pentru Republica Moldova și Ucraina, consolidarea sistemelor PES face parte din alinierea mai amplă la standardele UE în contextul negocierilor de aderare. În Ucraina, părțile interesate au corelat în mod explicit participarea la program de eforturile de integrare europeană și au descris reformele ca procese sprijinite de expertiza și instrumentele UE. Un astfel de exemplu este asistența oferită de program la pregătirea unei cereri pilot în cadrul apelului privind inovarea socială pentru garanția competențelor (Skill Guarantee) din Fondul Social European Plus (FSE+). Un alt exemplu este elaborarea unei Strategii de cooperare cu angajatorii în Ucraina, concepută pentru a construi o colaborare structurată și orientată spre rezultate cu angajatorii.

Programul a consolidat, de asemenea, legăturile cu inițiative europene mai ample, inclusiv cu Alianța Europeană pentru Ucenicii. Această platformă joacă un rol important în conectarea sistemelor de educație cu cele ale ocupării forței de muncă, promovând modelele de ucenicie și învățarea la locul de muncă în Europa și în țările partenere, după cum a subliniat Rūta Grigaliūnienė, șefă de departament la Agenția Centrală de Management al Proiectelor din Lituania. Implicarea Ucrainei în cadrul Alianței a fost descrisă drept un pas important în tranziția de la educație la angajare.

În același timp, în Republica Moldova, ANOFM a realizat o autoevaluare aliniată la standardele europene privind serviciile publice de ocupare a forței de muncă. Acest proces a ajutat la identificarea punctelor forte instituționale și a domeniilor de îmbunătățire pe viitor, contribuind totodată la apropierea țării de standardele UE în materie de guvernanță instituțională. Reforma PES este în prezent integrată în strategia națională de ocupare a forței de muncă și în reformele de digitalizare ale Republicii Moldova, care sunt, la rândul lor, aliniate la cadrul de politici ale UE.

Vizitele de studiu în statele baltice au lăsat o impresie deosebit de puternică asupra participanților. Oficiali din Republica Moldova și Ucraina au evidențiat serviciile digitale de ocupare a forței de muncă din Estonia ca o importantă sursă de inspirație. Alții au menționat exemple din Letonia și Lituania legate de învățarea continuă, consilierea tinerilor și parteneriatele cu angajatorii.

Pentru mulți participanți, valoarea programului constă în relațiile profesionale construite între instituții. "Rezultatele vor veni și pe viitor, pentru că este vorba despre o dezvoltare continuă a capacității noastre", a remarcat Lilia Plugaru.

Cum a prins contur reforma în Republica Moldova, Ucraina și Armenia

Deși cooperarea regională a constituit cadrul de lucru, o mare parte din impactul programului este mai vizibilă la nivel național. De exemplu, în Ucraina, tinerii veterani trebuie luați în considerare atunci când se concep strategiile de ocupare a forței de muncă ale țării. "În prezent avem aproximativ un milion de oameni pe front", a remarcat Dariia Andriunina, de la Serviciul de Stat pentru Ocuparea Forței de Muncă din Ucraina. "Trebuie să înțelegem că toți acești oameni se vor întoarce într-o zi pe piața muncii. Și trebuie să fim pregătiți." Ca răspuns direct la conflict, peste 600 de tineri strămutați au primit consiliere psihologică și de integrare profesională.

În Ucraina, programul a sprijinit, de asemenea, localizarea și adaptarea Cadrului European al Competențelor Antreprenoriale, precum și dezvoltarea instrumentului de autoevaluare EntreGram4Youth. Acesta se bazează pe cadrul EntreComp, care definește competențele și abilitățile antreprenoriale esențiale, sprijinind persoanele în dezvoltarea inițiativei, a creativității și a gândirii orientate spre afaceri. Cadrul servește drept fundament pentru elaborarea materialelor de formare, conceperea programelor de studiu, structurarea programelor educaționale și fundamentarea politicilor. Instrumentul EntreGram4Youth a fost integrat în platforma Diia.Osvita. Prin intermediul platformei, peste 4.700 de tineri au utilizat instrumentul pentru a-și evalua și dezvolta competențele antreprenoriale.

În Ucraina, un sondaj a arătat că 90,32% dintre respondenții la care a ajuns programul au raportat o creștere a cunoștințelor și competențelor lor legate de strategiile de angajare a tinerilor.

Cifra a fost și mai mare în Republica Moldova, unde 95% din respondenți au declarat că se simt mai bine pregătiți pentru a-și îndeplini sarcinile. În ambele țări, instituțiile PES au fost consolidate pentru a trece de la un model reactiv la un sistem bazat pe analiza datelor privind piața muncii.

O componentă deosebit de importantă a programului a fost informarea grupurilor vulnerabile. În cadrul unei inițiative pilot din Republica Moldova, peste 100 de tineri NEET de etnie romă și sinti au fost implicați prin cooperarea cu mediatori locali și cu servicii locale de ocupare a forței de muncă. Aproximativ 70 de tineri au intrat ulterior în programele de formare și de sprijin oferite de PES, depășind barierele anterioare și nivelul scăzut de implicare.

De asemenea, Republica Moldova a localizat și a adaptat Cadrul European al Competențelor Antreprenoriale (EntreComp), care a fost aprobat oficial de ANOFM și transmis Ministerului Educației și Cercetării.

În Armenia, EU4Youth a sprijinit dezvoltarea unui set de instrumente pentru orientare profesională și consiliere în carieră, destinat Serviciului Social Unificat (USS). Părțile interesate din Armenia au subliniat importanța conectării tinerilor mai direct cu oportunitățile de pe piața muncii: "Operăm într-o realitate în care tinerii interacționează cu piața muncii în mod diferit: digital, dinamic și adesea neliniar. Serviciile publice trebuie să se adapteze în consecință", a declarat Liana Tovmasyan, șefă adjunctă a Serviciului Social Unificat din Armenia. Programul a oferit, de asemenea, cursuri de formare privind competențele transversale (soft skills), instrumentele digitale, soluționarea conflictelor și prevenirea epuizării profesionale (burnout) pentru angajații USS din Armenia.

Menținerea relevanței în condiții de război, criză și instabilității politice

Programul a funcționat într-un mediu excepțional de instabil, marcat de COVID-19, războiul Rusiei în Ucraina, restricții politice și de restrângere a libertăților civice în mai multe țări. Activitățile, parteneriatele și prioritățile au evoluat semnificativ între 2021 și 2026. Christian Wagner a descris acest lucru drept una dintre circumstanțele definitorii ale programului: "Lucrez în acest domeniu de 27 de ani și nu am avut niciodată un proiect cu atât de multe șocuri externe."

Cu toate acestea, flexibilitatea a devenit una dintre cele mai importante lecții strategice ale programului. În Ucraina, sprijinul a fost ajustat rapid după începerea războiului pe scară largă. În Belarus, cooperarea s-a reorientat către organizații aflate în exil. În Armenia, activitățile au ținut tot mai mult cont de provocările legate de integrare, generate de strămutare și de problemele economice. Această capacitate de adaptare a permis programului să rămână relevant și să aibă un impact real, în pofida realităților aflate în rapidă schimbare.

Considerații despre importanța unor instituții de ocupare a forței de muncă mai puternice pentru tineri

Din program reies clar mai multe lecții. În primul rând, învățarea reciprocă și schimbul de experiență între omologi pot accelera reforma instituțională. Vizitele de studiu și cooperarea practică s-au dovedit adesea mai utile decât discuțiile pur teoretice despre politici.

O altă concluzie importantă este că multe dintre cele mai durabile rezultate ale programului au apărut acolo unde instituțiile au integrat în mod activ noile abordări în propriile sisteme și strategii. Nu în ultimul rând, flexibilitatea este necesară pentru acțiunea externă a UE în medii volatile. Capacitatea programului de a se adapta la șocurile politice și economice a permis continuarea cooperării chiar și în condiții extrem de dificile.

În ansamblu, EU4Youth a contribuit la crearea unor fundații mai solide pentru reformă, a consolidat colaborarea și a întărit rolul serviciilor publice de ocupare a forței de muncă ca actori-cheie în incluziunea pe piața muncii și în dezvoltarea economică. EU4Youth lasă în urmă instituții mai puternice, care dispun acum de instrumentele și experiența necesare pentru a continua reforma. Programul a influențat deja viețile tinerilor din țările PaE, însă adevărata sa importanță va deveni mai clară în anii care urmează, pe măsură ce instituțiile PES vor fi mai bine pregătite să facă față provocărilor viitoare și să sprijine generațiile viitoare.

Programul EU4Youth Faza a III-a: Ocuparea forței de muncă și antreprenoriat în rândul tinerilor, cofinanțat de Uniunea Europeană și de Ministerul Afacerilor Externe al Lituaniei, este implementat de Agenția Centrală de Management a Proiectelor (CPVA) în țările Parteneriatului estic. Acestea includ Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina. Programul se derulează până la mijlocul anului 2026 și vizează furnizarea de asistență tehnică organizațiilor guvernamentale și neguvernamentale, în vederea combaterii șomajului în rândul tinerilor și al îmbunătățirii capacității de angajare.