Salariile deputaților vor fi dublate. Însă cele mai mari venituri din sectorul public nu mai sunt de mult ale lor

Guvernul Moldovei intenționează să majoreze salariile deputaților din Parlament de mai bine de două ori – de la 20,8 mii la 45,9 mii de lei pe lună. În același timp, se pregătește o reformă a sistemului de salarizare a angajaților din sectorul public, în valoare de aproape 5 miliarde de lei. Cu toate acestea, în anumite structuri de stat, angajații primesc deja între 50.000 și 80.000 de lei sau chiar mai mult. În țară funcționează, de fapt, mai multe sisteme de remunerare din fonduri publice, diferențele dintre acestea nefiind întotdeauna justificate de responsabilități, calificare și rezultatele muncii.

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a explicat că majorarea salariilor deputaților va fi însoțită de o reducere a plăților compensatorii. Prin urmare, creșterea salariului de 2,2 ori nu înseamnă încă o creștere similară a venitului total al parlamentarului. Reforma va viza și alte categorii de angajați din sectorul public, inclusiv pe cei care primesc în prezent aproximativ 6.300 de lei pe lună.

Amploarea disparităților salariale a fost recunoscută de Guvern încă din vară. La inițiativa lui, au fost analizate veniturile a 39 796 de angajați din 125 de instituții de stat, organe ale puterii și întreprinderi. S-a constatat că 55,6% dintre angajați primeau mai puțin de 10.000 de lei net pe lună, iar 85,8% – mai puțin de 20.000 de lei. În același timp, 439 de persoane primeau peste 50.000 de lei net pe lună, dintre care 152 – peste 80.000 de lei.

Diferențele sunt deosebit de evidente în cadrul autorităților de reglementare autonome și al întreprinderilor de stat. Conform unei analize a datelor guvernamentale publicate anterior, salariul net median în cadrul ANRE era de aproape 44.000 de lei, în cadrul MoldATSA – 43.200, în cadrul Energocom – 36.900, la Agenția de Guvernare Electronică – 32,5 mii, iar la Banca Națională a Moldovei – 30,3 mii de lei. Acestea sunt cifrele pentru prima jumătate a anului 2026, incluzând primele și alte plăți.

Scandalul din jurul MoldATSA a devenit un caz reprezentativ. O anchetă realizată de RISE Moldova a stabilit că purtătoarea de cuvânt a întreprinderii de stat, Anastasia Taburceanu, a primit peste un milion de lei în mai puțin de un an, iar în anumite luni ale anului 2026 remunerația sa a depășit 120 mii de lei. Ea însăși a declarat că salariul de bază era de 25.700 de lei, iar restul sumelor ar fi putut include suplimentele prevăzute și cheltuielile pentru deplasările de serviciu. După publicarea articolului, Agenția Proprietății Publice a inițiat o verificare. În același timp, conform datelor publicate de Cancelaria de Stat, salariul purtătorului de cuvânt al prim-ministrului era de 36 870 de lei pe lună.

O mențiune specială o merită Banca Națională a Moldovei. Independența acesteia este necesară pentru politica monetară și supravegherea bancară, însă nu exclude controlul asupra justificației cheltuielilor administrative. Conform raportului anual al BNM, în 2024 cheltuielile de personal, inclusiv contribuțiile sociale, s-au ridicat la 400,15 milioane de lei.

Spre deosebire de instituțiile bugetare obișnuite, BNM își finanțează activitatea din resurse proprii. Totuși, rezultatul său financiar are o importanță pentru finanțele publice. Legea prevede repartizarea profitului disponibil pentru distribuire între consolidarea capitalului băncii și bugetul de stat, în funcție de indicatorul de adecvare a capitalului stabilit. La sfârșitul anului 2025, BNM a virat la buget 910,41 milioane de lei și a alocat aceeași sumă pentru majorarea capitalului propriu. Prin urmare, cheltuielile cu personalul influențează rezultatul financiar al băncii, deși reducerea acestor cheltuieli nu înseamnă o creștere automată a veniturilor bugetare cu aceeași sumă.

Remunerațiile ridicate ale specialiștilor din domeniul supravegherii financiare, al gestionării rezervelor sau al securității cibernetice pot fi justificate de concurența pentru personalul calificat. Însă nivelul remunerației trebuie stabilit pe baza unor criterii clare, nu doar în funcție de posibilitățile financiare ale instituției. Acest lucru se aplică și altor organisme autonome, conducerii cărora i se acordă o libertate considerabilă în stabilirea salariilor și a plăților suplimentare.

Un control guvernamental a evidențiat deficiențe în controlul remunerațiilor, inclusiv influența conducerii anumitor organizații asupra stabilirii propriilor plăți și utilizarea primelor și a suplimentelor pentru a ocoli limitele salariale. În același timp, instituțiile autonome funcționează în baza unei legislații speciale, prin urmare nu este posibilă modificarea politicii lor salariale printr-o singură decizie guvernamentală.

Reforma sistemului de remunerare, cu un cost de aproape 5 miliarde de lei, ar putea reduce decalajul dintre categoriile de angajați din sectorul public cu salarii mici. Însă, dacă se va limita la revizuirea salariilor, fără a atinge mecanismele de stabilire a remunerațiilor ridicate în instituțiile autonome și întreprinderile de stat, disproporțiile existente vor persista. Statul nu este obligat să plătească tuturor la fel. Cu toate acestea, trebuie să fie capabil să explice de ce un angajat primește 6.300 de lei pe lună, iar altul – 80.000 sau mai mult și ce justifică această diferență. // 05.11.2026 – InfoMarket.