Prim-ministrul a făcut această declarație în cadrul unui discurs ținut în Parlament, în contextul solicitării de instituire a stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 26 septembrie. Explicând de ce Guvernul consideră că, această decizie este corectă în circumstanțele actuale, Vasile Tofan a spus că nu afirmă că mâine vom rămâne fără gaz, motorină, energie electrică sau apă. Însă problema constă în faptul că intrăm în sezonul rece, confruntându-ne cu o serie întreagă de riscuri grave care se suprapun, iar, de fapt, ne-am trezit într-o situație de "furtună perfectă". Potrivit prim-ministrului, primul risc este legat de gaz. De mai bine de jumătate de an, criza din Strâmtoarea Ormuz perturbează funcționarea uneia dintre cele mai importante rute de export de hidrocarburi din lume. În plus, a fost avariat conductul saudit "Est-Vest", prin care se transportau 4–5 milioane de barili de petrol pe zi. Iar în Qatar, atacurile asupra instalației din Ras Laffan au scos din funcțiune capacitățile care asigurau aproximativ 17% din exportul mondial de gaz natural lichefiat. Consecințele acestui fapt se reflectă direct asupra prețurilor. În prima jumătate a lunii septembrie, prețul gazului pe hub-ul european TTF a atins aproximativ 84 de euro pe MWh (peste 1.000 de dolari pe 1.000 de metri cubi), ceea ce depășește cu 50% indicatorul de referință utilizat la calcularea tarifului actual — și deja majorat — al gazului în Moldova. Vasile Tofan a subliniat că Moldova a asigurat contracte de furnizare pentru peste 90% din gazul de care avem nevoie pentru iarnă, iar aceasta este o veste bună. Cu toate acestea, costul unei părți semnificative din acest gaz este legat de indicele TTF, adică de prețul de piață la momentul livrării. Al doilea risc, potrivit șefului Guvernului, se referă la motorină și la combustibili în general. În Orientul Mijlociu și în Rusia, rafinăriile de petrol și instalațiile de producție au fost afectate sau scoase din funcțiune din motive binecunoscute. Prețurile mondiale au atins niveluri record, cotațiile motorinei în regiunea mediteraneană (conform datelor Platts) au depășit 1.650 de dolari pe tonă. "Am resimțit deja consecințele acestei probleme în luna august. Rezervele de motorină au scăzut la un nivel care asigură mai puțin de 4 zile de consum, iar 109 stații de alimentare au semnalat deficite. Am intervenit în această situație. În prezent, stocurile sunt suficiente pentru aproximativ 10 zile, iar numărul stațiilor care se confruntă cu lipsă de combustibil s-a redus de la 109 la 8. Acest lucru indică două aspecte. În primul rând, faptul că riscul este unul foarte real. În al doilea rând, faptul că, dacă statul dispune de instrumentele necesare și intervine la timp, situația poate fi stabilizată", a declarat Vasile Tofan. El a subliniat că al treilea risc este legat de resursele de apă. Seceta a încetat să mai fie o problemă exclusiv agricolă; s-a transformat într-o chestiune de aprovizionare cu apă și de securitate energetică. În ceea ce privește Nistrul, în ultimele săptămâni în lacul de acumulare de la Novodnestrovsk au intrat, în medie, aproximativ 22 de metri cubi de apă pe secundă. În același timp, este necesar să se mențină debitul de apă la un nivel de cel puțin 60 m³ pe secundă, în timp ce, în condiții normale, debitul depășește 100 m³ pe secundă. Potrivit premierului, situația actuală creează riscuri tehnice pentru centrala electrică situată acolo. El a subliniat că problema nu se limitează la Nistru: nivelul apei din Dunăre este, de asemenea, foarte scăzut. Acest lucru reduce volumul de energie hidroelectrică produsă în regiune și afectează centralele electrice care utilizează apa Dunării — atât centralele hidroelectrice, cât și centralele nucleare. Lipsa apei înseamnă un deficit de energie disponibilă — iar acest lucru se întâmplă tocmai în perioada în care trebuie să creștem importurile. La barajul de la Costești (Prut), producția de energie electrică a scăzut cu aproximativ 55% din cauza secetei. Prim-ministrul a explicat că resursele de apă și cele energetice sunt indisolubil legate. Dacă marile stații de pompare vor rămâne fără energie electrică timp de câteva ore, problema energetică se poate transforma foarte repede într-o criză umanitară legată de aprovizionarea cu apă a Chișinăului și a orașului Bălți. Vasile Tofan a subliniat că al patrulea risc se referă la Ucraina și la iarna care urmează. În prezent, Ucraina reușește încă să exporte energie electrică în Moldova. "Acesta este un aspect pozitiv care ne ajută. Cu toate acestea, nu putem elabora o strategie de asigurare a securității pentru perioada de iarnă pornind de la presupunerea că această situație va rămâne neschimbată. Sistemul energetic al Ucrainei a suferit pagube colosale ca urmare a atacurilor rusești", a declarat șeful Guvernului. Potrivit demnitarului, autoritățile s-au convins deja de cât de suprasolicitată este rețeaua. Astfel, pe 5 august, pentru a menține echilibrul în rețeaua energetică în orele de vârf, a fost necesar să se recurgă la 100 MWh de ajutor de urgență din Ucraina. Pentru Moldova, indicatorul critic din această iarnă este simplu: în orele de vârf, va fi necesar să importăm 400–450 MW. Cu toate acestea, capacitatea de tranzit din partea României este limitată la 360 MW. Prin urmare, volumul lipsă va trebui acoperit prin importuri din Ucraina. "Dacă Ucraina se va confrunta cu o iarnă grea, însoțită de daune suplimentare la capacitățile de producție, nu vom putea asigura volumele necesare de import de energie electrică de urgență. Aici rezidă problema. Aceste numeroase riscuri sunt interconectate: situația gazelor naturale afectează încălzirea centralizată și producția de energie electrică. Nivelul apei influențează funcționarea centralelor hidroelectrice. Energia electrică este necesară pentru funcționarea pompelor de apă. Situația din Ucraina determină volumele de energie electrică disponibile pentru import. Iar disponibilitatea motorinei influențează transporturile, agricultura, logistica și, în ultimă instanță, prețurile în întreaga economie", a subliniat prim-ministrul. Potrivit șefului Guvernului, adevăratul risc nu constă în faptul că un singur lucru ar putea merge prost. Riscul constă în faptul că două sau mai multe scenarii s-ar putea concretiza simultan, iar noi ne-am trezi complet nepregătiți să reacționăm la o criză cu adevărat de amploare. Vasili Tofan a explicat de ce se instituie starea de urgență și nu se prelungește pur și simplu starea de alertă sporită. Premierul a menționat că starea de urgență aplicarea măsurilor suplimentare în situațiile în care posibilitățile oferite de starea de alertă sporită nu mai sunt suficiente. În cazul avarierii obiectivelor de infrastructură critică, autoritățile trebuie să aibă posibilitatea de a achiziționa imediat echipamentele necesare printr-o procedură simplificată. Prim-ministrul a subliniat că, dacă șocurile externe care afectează aprovizionarea cu combustibil sau gaz vor atinge un caracter critic, autoritățile vor avea nevoie de un mecanism juridic care să permită introducerea unor măsuri temporare și derogări de la normele de reglementare sau de impozitare în vigoare — de exemplu, modificarea cotelor de TVA sau a accizelor. Iar dacă situația aprovizionării cu apă se va agrava, autoritățile trebuie să aibă posibilitatea de a acorda prioritate alimentării cu apă potabilă, de a limita temporar utilizarea acesteia în alte scopuri și de a mobiliza rapid pompe, generatoare și alte resurse necesare. Potrivit Premierului, Guvernul trebuie să dispună de instrumentele necesare înainte ca situațiile de criză să devină realitate. // 22.09.2026 — InfoMarket