Această opinie a fost exprimată de un expert al IDIS Viitorul în ultima sa analiză economică. Potrivit acestuia, rata actuală a atins nivelul maxim din ultimii 3 ani (în mai 2023 – 7,5%, iar în august 2022 s-a înregistrat un nivel record de 21,5%), însă creșterea acesteia are loc pe fondul încetinirii ritmului de creștere a prețurilor. Rata anuală a inflației a crescut de la 5,8% în primul trimestru la 6,5% în al doilea trimestru, însă în al treilea trimestru se observă deja o ușoară încetinire a ritmului de creștere a prețurilor. Expertul a calificat această situație drept paradoxală: "Anul acesta ne confruntăm cu o situație mai puțin tradițională. Inflația scade, iar rata de bază crește. Admit că în viitor ne-ar putea aștepta o creștere a prețurilor, dar, cel puțin în acest moment, această majorare este greu de înțeles", — a declarat Veaceslav Ioniță, sugerând că motivele deciziei BNM ar putea deveni mai clare în următoarele 2–3 luni, dacă inflația va accelera din nou. Potrivit expertului, presiunea inflaționistă din prima jumătate a anului a fost determinată în mare măsură de scumpirea resurselor energetice, a produselor petroliere și a gazelor naturale, precum și de consecințele războiului din Ucraina și de creșterea prețurilor la îngrășăminte și materiale de construcții. În același timp, în perioada de vară, prețurile produselor agroalimentare contribuie la încetinirea inflației. Anul acesta, materiile prime agricole s-au ieftinit față de anul precedent, ceea ce creează premisele pentru menținerea sau chiar scăderea prețurilor la anumite produse alimentare. Expertul consideră că unul dintre efectele pe care BNM urmărește să le obțină prin majorarea ratei de bază este creșterea atractivității depozitelor bancare. Potrivit economistului, acest mecanism funcționează într-o anumită măsură: rata medie a dobânzii la depozitele populației a crescut la aproape 5,7%, față de 5,2% cu câteva luni în urmă. Cu toate acestea, rata medie a dobânzii la creditele acordate persoanelor fizice a scăzut, dimpotrivă, de la 10% în trimestrul al III-lea al anului 2025 la 9,7% în trimestrul al II-lea al anului 2026. În ciuda creșterii ratei de bază de la 5% în aprilie la 7,5% în iulie, volumul lunar al creditelor ipotecare a atins un maxim istoric — aproximativ 1,1 miliarde de lei, iar rata medie a dobânzii la creditele ipotecare a scăzut de la 8,2% la 8%. Volumul creditelor de consum a atins, de asemenea, în iunie un nivel record de 1,8 miliarde de lei, față de 1,6 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului trecut, iar numărul acestora s-a ridicat la aproximativ 295.000 pe an. În opinia lui Veaceslav Ioniță, dinamica creditării ipotecare depinde mai mult de situația de pe piața imobiliară și din sectorul construcțiilor, iar actuala majorare a ratei de bază nu este suficientă pentru a frâna în mod semnificativ creditarea. În același timp, după cum subliniază expertul, decizia BNM a avut cel mai vizibil impact asupra titlurilor de stat: dacă la începutul anului Guvernul atrăgea fonduri la o rată de aproximativ 9,5%, în iulie costul împrumuturilor a crescut la 10%. Astfel, statul este nevoit să se împrumute la costuri mai mari, inclusiv pentru rambursarea împrumuturilor contractate anterior la costuri mai mici. "În condițiile actuale, politica monetară a Băncii Naționale a Moldovei are un impact limitat asupra deciziei populației de a contracta credite, în special credite ipotecare și de consum. În același timp, efectul majorării ratei de bază se reflectă mai rapid asupra depozitelor și, în special, asupra costului împrumuturilor guvernamentale", a concluzionat expertul.// 14.08.2026 — InfoMarket.